19 iunie 2023, ora 17:05

La 7 luni după ce Guvernul a depus la Curtea Constituțională (CC) o sesizare privind verificarea constituționalității Partidului Șor, pe 19 iunie, CC a decis ca formațiunea să fie scoasă în afara legii. Potrivit judecătoarei Domnica Manole, Curtea a stabilit că activitatea acestui partid a încălcat valorile protejate de Constituție, întrucât a militat împotriva pluralismului politic, principiilor statului de drept, suveranității, independenței și integrității Republicii Moldova.

Manole a subliniat că decizia a fost luată în urma unei sesizări depuse de către Guvern în luna noiembrie 2022, care a prezentat o serie de motive în susținerea solicitării de scoatere în afara legii a Partidului Șor. 

„Motivele Guvernului pot fi încadrate în 3 categorii: faptele cu caracter penal comise de liderul, deputații și membrii Partidului Șor; încălcările repetate, continue, în proporții considerabile legate de finanțarea netransparentă a partidului, sancționate de instanțele judecătorești prin decizii irevocabile care nu au dus la corectarea comportamentului partidului; acțiunile și declarațiile Partidului Șor, ce sugerează aplicarea violenței în scopul răsturnării orânduirii constituționale”, a declarat Domnica Manole, în cadrul unui briefing de presă.

Magistrata a mai menționat că finanțarea transparentă a partidelor și campaniilor electorale este un principiu de rang constituțional, care a fost încălcat de Partidul Șor.

„Acest principiu poate fi afectat dacă finanțarea netransparentă a partidului are un caracter continuu, în proporții semnificative. La mai multe scrutine la care au participat membri ai PP Șor, s-a încălcat principiul finanțării transparente prin nedeclararea rapoartelor financiare și mijloacelor financiare utilizate în campania electorală, nedeclararea donațiilor în rapoartele financiare ale partidului, depășirea plafonului maxim al mijloacelor financiare care pot fi transferate pe contul „Fond electoral” al concurentului electoral, diminuarea prețului real al donațiilor și al serviciilor prestate pentru un eveniment electoral, ignorarea sancțiunilor aplicate de Comisia Electorală Centrală”, a spus Manole.

Prin urmare, Curtea Constituțională a analizat toate aceste aspecte și a ajuns la concluzia că Partidul Șor a încălcat grav valorile protejate de Constituție. În luarea deciziei, Curtea s-a ghidat de prevederile Constituției, jurisprudența Convenției Europene a Drepturilor Omului și recomandările Comisiei de la Veneția.

TV8.md reamintește că Partidul Șor a fost scos în afara legii. Curtea Constituțională a pronunțat, pe 19 iunie, hotărârea în raport cu sesizarea Guvernului Republicii Moldova, privind verificarea constituționalității formațiunii.

Potrivit CC, partidul se consideră dizolvat de la data pronunțării prezentei hotărâri. Astfel, niciun act al acestui partid, adoptat după pronunțarea deciziei, nu are valoare juridică. 

Ministrul Justiției va desemna o comisie care va întreprinde măsurile necesare pentru lichidarea Partidului și radierea acestuia din registrul de stat. 

Reprezentanții și membrii partidului, care la data pronunțării hotărârii exercită mandate de deputat în Parlamentul Republicii Moldova, vor continua să-și exercite mandatele în calitate de deputați independenți, fără dreptul de a se afilia la alte formațiuni politice parlamentare. 

Iar reprezentanții și membrii partidului, care exercită mandate reprezentative în organele unităților administrativ-teritoriale de toate nivelurile, inclusiv în UTA Găgăuzia, vor continua să-și exercite mandatele ca reprezentanți independenți, fără dreptul de a se afilia la alte fracțiuni. 

Listele candidaților supleanți din partea Partidului Șor în Parlament și în consiliile locale, validate anterior, se declară nule de la data pronunțării hotărârii. 

Prezenta hotărâre este definitivă și nu se supune unui drept de atac.

Deputata Marina Tauber susține că decizia Curții Constituționale cu privirea la scoaterea Partidului Șor în afara legii nu schimbă nimic pentru echipa sa. Ba mai mult, membrii deja au alte formule pentru activitatea ulterioară.

„Este o decizie fără precedent, o decizie rușinoasă. Devenim vestiți în toată lumea prin faptele rușinoase, prin precedente care creează situații foarte periculoase. Noi cu dumneavoastră vom mai vedea consecințele acestei decizii. Noi, echipa lui Ilan Șor rămânem Partidul Șor. Dacă ei ne-au luat ștampila, Dumnezeu cu ei, echipa noastră rămâne puternică și mai consolidată. Deja avem mai multe formule cum să continuăm lupta noastră. Decizia aceasta nu schimbă nimic pentru noi”, a spus Tauber, după finalizarea ședinței CC.

Iar avocatul formațiunii Șor, Aureliu Colenco, spune că va ataca la CEDO decizia Curții  Constituționale cu privirea la scoaterea partidului în afara legii.

14 martie 2026, ora 21:41

O femeie de 38 de ani, mamă a două fetițe, s-ar fi sinucis pentru a pune capăt la peste 10 ani de violență și abuz în familie. În noiembrie, anul trecut, Ludmila a mai avut o tentativă de a-și lua viața. Cazul însă a fost ignorat de autorități. Bună, prieteni, haideți să vorbim Verde-n ochi despre femicid și violența în familie, un fenomen pentru care avem legi bune în Moldova. Ne lipsește însă conștiința și responsabilitatea de a-l combate.

Cazul Ludmilei Vartic, educatoarea din Hîncești care s-ar fi aruncat în gol, pe 3 martie, a zguduit opinia publică. Societatea a aflat despre caz abia pe 8 martie, chiar de Ziua Internațională a Femeilor, când la Hîncești a avut loc un eveniment în memoria Ludmilei. Atunci, pentru prima dată, Coaliția Națională „Viața fără violență” a dezvăluit un verdict tăios - „Moartea Ludmilei nu a fost un accident. A fost rezultatul unui abuz continuu, umilință și control”. Imediat, au venit și primele cereri de demisie în adresa soțului Ludmilei, de la vicepreședinta PAS, Doina Gherman, și președinta raionului Hîncești. Soțul femeii era membru PAS și vicepreședinte al raionului.

La o săptămână de când toate instituțiile de stat s-au pus în mișcare pentru a elucida cauza morții Ludmilei, încă mai avem mai multe întrebări decât răspunsuri. De ce poliția nu a anunțat public despre acest caz de suicid, deși de regulă comunică astfel de tragedii? De ce Dumitru Vartic, soțul Ludmilei, a fost primul din rude care a ajuns la locul tragediei, chiar dacă trăiau separat? De ce obiectele personale ale femeii, inclusiv telefonul, au ajuns imediat la bărbatul acuzat de violență în familie? De ce Dumitru a anunțat despre decesul Ludmilei abia la 4 zile după tragedie și a șters postarea imediat ce au fost lansate acuzațiile de abuz în familie? De ce Ludmila, de câteva luni, nu avea acces la copiii săi? De ce soțul ei nu a încercat să o aducă acasă, lângă fetițe, după tentativa de suicid din noiembrie? Dar mai ales, de ce această tentativă nu a fost raportată pentru a se lua atitudine?

Poliția susține că nu a primit niciodată vreo sesizare cu privire la cazuri de violență sau abuz în familia Vartic. Vecinii și colegii de lucru ai Ludmilei se jură că tot nu știau nimic. Era o familie închisă, iar femeia tot mai tăcută în ultima vreme. Exact așa cum sunt aproape toate victimele violenței în familie. Autoritățile și comunitatea nu știau nimic. În schimb, organizațiile de protecție a victimelor violenței au aflat primele. Ce s-ar fi întâmplat dacă ele nu semnalau îngrozitoarele detalii? Această întrebare mă îngrijorează cel mai mult! Desigur, toate aceste informații urmează încă să fie probate, or soțul Ludmilei neagă acuzațiile de abuz.

Cazul Ludmilei este o tragedie, dar și o cifră dintr-o statistică și mai cumplită. Ludmila face parte din cele 90% de femei expuse violenței în familie  care nu au curajul să raporteze abuzurile poliției. Contrapuse cu statisticile oficiale, situația din Moldova arată trist. În 2024, aproape 16.000 de femei au semnalat poliției cazuri de violență în familie. Au fost pornite dosare penale doar în 3% din cazuri, iar ulterior mai mult de jumătate dintre aceste dosare penale au fost clasate sau încetate. Așadar, în mai puțin de 1% din cazurile de violență în familie semnalate de puținele femei curajoase care ajung la poliție, procurorii instrumentează cazuri care ajung în judecată. Restul victimelor rămân unu la unu cu agresorul pe care s-au plâns. Aceste statistici dure sună ca un verdict la suferință pentru victimele violenței domestice. Amenzile nu opresc pumnii agresorilor din casă.

Un studiu recent al OSCE arată că 2 din 5 femei din Moldova au fost supuse violenței fizice sau sexuale începând cu vârsta de 15 ani. Femeile abuzate tac, pentru că de multe ori sunt dependente financiar de agresor, le e rușine de comunitate și rude, le e frică de agresor și nu au încredere în instituțiile care ar trebui să le protejeze. Femeile tac, pentru că se simt singure în tragedia lor. Să reacționezi în cazul violenței împotriva unei femei abia după ce primești o plângere de la ea este ca și cum ai condamna-o la moarte.

Ludmila nu a tăcut! Ea ne-a transmis semnale de alarmă așa cum a putut - prin prima sa tentativă de suicid. Ludmila și noi ca societate, am primit, în urmă cu 4 luni, dreptul la o a doua șansă pentru a o salva. Ce am făcut noi cu acel strigăt după ajutor? Vă spun Verde-n ochi, problema noastră nu e în legi și instituții. Problema noastră e în ignoranță și nepăsare. Femeile care trăiesc în frică au nevoie de ajutor și încredere ca să nu mai tacă. Să nu le mai lăsăm singure!