Sunt datorii de milioane de lei pentru finanțarea centrelor de plasament temporar pentru refugiați. În unele, angajații nu și-au primit salariile cu lunile. Cu toate acestea, s-au ferit să vorbească despre reținerile salariale, deși i-am abordat, oferindu-le această posibilitate. Și în acest caz, autoritățile recunosc că se confruntă cu probleme de ordin financiar, pe care spun că le regretă. Chiar dacă partenerii externi au fost alături de țara noastră, în gestionarea fluxului de refugiați - menționăm că doar Uniunea Europeană a oferit circa 60 de milioane de euro - necesitățile s-au dovedit a fi mult mai mari.
La momentul de față, Ministerul Muncii și Protecției Sociale face o analiză a centrelor de plasament temporar pentru refugiați, pentru a vedea câte dintre acestea sunt active și cum se poate de comasat instituțiile, astfel încât banii pentru întreținere să fie folosiți rațional.
Se confruntă cu probleme financiare și centrul de plasament temporar pentru refugiați din satul Ștefănești, raionul Florești. Deși în ajunul filmărilor, angajații de aici s-au arătat dispuși să vorbească deschis despre situația creată, pe ultima sută de metri s-au răzgândit. În schimb, echipa de filmare a reușit să discute cu câțiva dintre beneficiarii centrului, care speră că se vor găsi bani și nu vor fi nevoiți să plece de aici.
„- Ne hrănesc bine. Dormim bine, avem paturi bune. Minunat. Să le dea Dumnezeu celor care au grijă de noi sănătate și fericire. Îmi spun că lumea o fac oamenii buni. Uitați-vă cât de bine au grijă de noi, nu suntem ofensați. Suntem hrăniți bine. Avem cadă unde ne putem spăla. Avem toate condițiile bune pentru viață. - Știți că centrul se confruntă cu probleme financiare și poate să fie închis? - Nu, nu știam. Nimeni nu ne zice. - Dacă centrul va fi închis, v-ați gândit unde vă veți duce? - Nu, fiule. Cred că mă voi duce deja pe lumea cealaltă. Altă cale nu am”.
„- Condițiile sunt foarte bune. În primul rând, fiecare familie locuiește aparte. În al doilea rând, suntem hrăniți. Avem apă caldă, avem acoperiș deasupra capului. Despre ce să mai vorbim? - Dacă Guvernul nu va avea bani și va închide acest centru, ce veți face? - Ce vom face? Vom cere Guvernului să nu-l închidă. Avem copii mici, dar și școlari. Avem o familie cu copii adoptivi. Le-au filmat istoria niște japonezi. Avem oameni care întâmpină dificultăți de deplasare. Nu au grade de dizabilitate, dar sunt mulți bătrâni. - Știți că sunt probleme financiare? - Da, am auzit, dar întreținerea noastră este din banii unor companii, nu sunt banii Moldovei. Aceste instituții arendează clădirea pentru noi. Dacă Guvernul moldovenesc nu este interesat de acești bani pe care îi primește din arendă... Trebuie să fii prost ca să-ți tai craca de sub picioare. Până la venirea noastră, această clădire este abandonată. Acum e locuibilă, activează”.
Cinci milioane lei este datoria față de centrul de plasament temporar pentru refugiați, amenajat în hotelul Bălți. Aici, momentan, activează 12 angajați, care au grijă de 114 cetățeni ucraineni.
„Sunt aici de o săptămână, sunt foarte recunoscătoare pentru atitudinea față de oameni. Fiul meu locuiește aici, am venit pentru o săptămână. Mănânc aici. Mâncarea e ca în restaurante. Sunt foarte mulțumită. E liniște și bine”.
„- Nu am alte opțiuni. - Și ce veți face dacă totuși va fi închis? - Nu știu ce să vă spun. Dacă nu vor fi bani, va fi foarte rău. Pentru luna mai nu am primit ajutorul pe care-l avem prin intermediul Organizației Națiunilor Unite, deși e final de iunie. Din ce să trăim? E o situație neplăcută. Cred că de această părere sunt și alți locatari de aici, care sunt veniți din Kiev, Ucraina. Sunt refugiații. E foarte rău pentru noi”.
Despre restanțele salariale s-a aflat datorită unor postări pe rețelele sociale, unde mai multe persoane au scris că angajații centrelor nu-și primesc lefurile de mai multe luni. În încercarea de a vedea cum stau lucrurile, am abordat câțiva administratori de centre, dar au refuzat să vorbească.
„- Vrem să aflăm dacă vi se reține salariul și de cât timp. - Haideți să nu discutăm despre acest subiect. - De ce? E în favoarea dvs... - Nu vreau să vorbesc despre asta. - Nu vreți sau din alte motive? - Nu vrea. - De ce? - Pentru că nu vreau. - De câte luni nu primiți salariul? - Nu voi vorbi despre asta. - Am înțeles, dar se reține? - Nu. - Bine, mulțumesc. - Cu plăcere”.
Aflat săptămâna aceasta într-o vizită de lucru în nordul țării, premierul Dorin Recean a fost întrebat de o echipă de jurnaliști despre aceste dificultăți financiare. Șeful Cabinetului de miniștri a declarat că notele de plată, pentru datoriile acumulate, urmează a fi stinse la o ședință a Comisiei pentru Situații Excepționale.
„- Noi a trebuit să vedem cum funcționează centrele și prin diferite decizii o parte din centre au fost schimbate, altele au fost închise că nu era cerere. În sedința de săptămâna viitoare a Comisiei pentru Situații Excepționale mai multe facturi, inclusiv asta de la Bălți, vor fi achitate. - Problema se atestă și în satul Ștefănești, unde angajații nu și-au primit salariile din luna februarie și nu au pe ce plăti comoditățile centrului. - Exact asta vă spuneam. Nu doar centrul de la Bălți are probleme, dar și alte centre pentru care va fi aprobată finanțarea la ședința de săptămâna viitoare”.
Misiunea de a face o analiză a numărului de centre de plasament și rata de ocupare a acestora aparține Ministerului Muncii și Protecției Sociale. La ședința Guvernului de miercuri, ministrul Alexei Buzu a declarat că, în pofida milioanelor de euro, donate de partenerii externi pentru gestionarea crizei refugiaților, cheltuielile s-au dovedit a fi mult mai mari.
„- Este vorba de finanțarea anumitor costuri a centrelor de plasament temporar al refugiaților. Utilități, plata personalului. - Acolo sunt restanțe tot de trei luni? - Sunt anumite rețineri, este un proces mai complicat de finanțare pentru că vorbim de fonduri ale donatorilor, fonduri ale unor asociații obștești, fonduri din bugetul de stat, sunt centre care sunt gestionate de autoritățile publice locale de nivelul I, II, agenți privați. Noi trebuie să asigurăm diligența necesară, să înțelegem din ce surse aceste costuri au fost acoperite și de aceea durează mai mult decât noi planificăm. În curând va fi clarificată situația.
- Am avut atâtea donații din extern pentru refugiați și anume ei sunt... - Nu sunt suficiente. - Milioane au fost tot donate. - Da, dar și nevoile au fost foarte mari. Foarte multe costuri din întreținerea centrelor au fost oprite din sursele bugetului de stat. O parte din ele - da, sunt acoperite de partenerii de dezvoltare, dar nevoile, vă asigur, sunt foarte mari și sursele pe care le avem din partea donatorilor partenerilor de dezvoltare nu sunt suficiente. - Mai faceți apeluri către donatori? - Sigur, avem un dialog permanent cu donatorii noștri și le solicităm sprijinul. - Dacă le transmiteți un mesaj: când se va putea remedia problema? - În scurt timp, în scurt timp. Cred că în această săptămână ori săptămâna viitoare. - După rectificarea finală a bugetului? - Exact, exact”.
Restanțele pentru întreținerea acestor centre a fost discutată și de membrii Comisiei parlamentare protecție Socială, sănătate și familie. Conform spuselor deputatului Dan Perciun, care este președintele comisiei, trebuie să fie evitate situațiile când sunt 30 de angajați în centru, pe când refugiați doar 10.
„Situația este una dificilă, sunt anumite întârzieri la plata salariilor. Aici, Guvernul și Ministerul Finanțelor trebuie să asigure finanțarea. Pe de altă parte, este adevărat că trebuie să evaluăm numărul acestor centre, rata de ocupare a acestor centre este diferită. Sunt centre unde numărul de refugiați este mic, dar numărul de angajați este mare. Sunt niște costuri semnificative care trebuie regândite.
Din câte cunosc, Ministerul Muncii este într-un proces de analiză pentru a înțelege de câte centre este nevoie până la urmă, ca să evităm situațiile când avem câte 30 de angajați, dar 10 refugiați. În același timp, probabil, unii refugiați vor trebui plasați în altă parte. Nu e un proces simplu. Acolo sunt familii cu copii care s-au obișnuit într-o anumită locație. O să fie anumite discuții mai puțin ușoare pentru a convinge oamenii să se transfere dintr-un centru în altul ca să putem închide acele centre care nu fac uz de banul public”.
Nu este clar câte centre se confruntă cu probleme financiare și nici suma totală pentru a stinge restanțele acumulate pe parcursul celor câtorva luni.
„- Cunoașteți suma de bani de care e nevoie pentru a achita datoriile? - Cred că ministerul vă poate da, eu nu am cifrele la mână. Dacă la asistenții personali s-au oferit 86 de milioane, acum, după rectificare, referitor la centrele de refugiați, acolo e nevoie de decizia Comisiei Situații Excepționale pentru a debursa bani. - Ne-am tot atribuit calificativul că ne-am descurcat cu brio în cazul refugiaților. Mai putem spune asta? - Da, desigur. Noi ca societate ne-am descurcat bine. Noi am zis Ministerului Finanțelor că nu ne face față această situație.
- Organizația internațională UNHCR ne-a promis să ne acopere o parte din cheltuieli, dar reiterez: trebuie să ne asumăm costurile. Da, trebuie să cheltuim mai bine banii publici, dar când oamenii nu-și primesc salariile 4-5 luni nu este o situația acceptabilă de principiu. Trebuiau găsite soluții mai devreme”.
Am tot încercat să obținem un comentariu de la Ministerul Finanțelor despre suma datoriilor acumulate, dar persoana responsabilă de relații cu presa nu a răspuns la apelurile noastre.
De la începutul războiului, în țara vecină și până în prezent, Uniunea Europeană a oferit Republicii Moldova, drept suport, peste 870 de milioane de euro. Pentru gestionarea fluxului de refugiați, blocul comunitar a contribuit cu 59 de milioane de euro.
„Au fost multiple linii de suport în ultimul an, an și jumătate. Bani au fost gestionați pentru a acoperi deficitul bugetar, inclusiv pentru pensii și plăți pentru energie. Am amenajat maternități, spitale. Au fost resurse care au fost valorificate, inclusiv în beneficiul refugiaților, dar și a cetățenilor din Moldova. Trebuie cumva să facem uz de aceste resurse pe termen lung. Bani au venit pt Sănătate, Protecție Socială și ei au fost valorificați. De exemplu, noi acum avem proiect cu UNICEF-ul pentru deschiderea de creșe. Va fi și pentru copii ucraineni”, a spus președintele Comisia parlamentare protecție socială, sănătate și familie, Dan Perciun.
De la escaladarea ostilităților în Ucraina, peste 10 milioane de oameni au fugit din Ucraina. În jur de 700 de mii au sosit în Republica Moldova. La sfârșitul anului trecut, în țară se aflau în jur de 100 de mii de ucraineni.
Pentru a răspunde nevoilor acestora, autoritățile moldovenești au înființat în total 136 de centre de plasament temporar pentru refugiați în toată țara. Conform datelor disponibile pe 22 mai, adică acum o lună, active erau doar 58 de centre, cu o capacitate de circa 3500 de locuri. Momentan, 67 la sută dintre acestea sunt ocupate. În medie, la fiecare centru, activează în jur de 6 angajați. Majoritatea centrelor au fost amenajate în cămine studențești, instituții de învățământ și instituții specializate.
Un reportaj de Veronica Gherbovețchii
Imagini de Vlad Glinjan
Montaj de Constantin Niculae
