Şeful grupării Wagner, Evgheni Prigojin, a ieșit cu o primă reacție la două zile după rebeliunea mercenarilor, spunând că marșul către Moscova a fost organizat pentru a preveni distrugerea PMC Wagner. Totodată, acesta a menționat că acțiunea nu a avut scopul de a răsturna „conducerea de la Kremlin”.
Astfel, fondatorul Wagner a comentat evenimentele din 24 iunie, pe care Vladimir Putin le-a descris drept o rebeliune. Un mesaj audio de 11 minute cu declarațiile lui Prigojin a fost publicat pe canalul de Telegram al Serviciului de presă Prigojin.
Prigojin afirmă că mișcarea sa nu l-a vizat pe Putin când a declarat că trupele sale vor mărșălui asupra Moscovei.
„Nu am defilat pentru a răsturna conducerea Rusiei. Scopul marșului a fost acela de a evita distrugerea Wagner și de a cere socoteală oficialilor care, prin acțiunile lor neprofesioniste, au comis un număr masiv de erori”, a spus Prigojin.
Acesta spune că Wagner regretă că „au fost nevoiți să lovească aviația rusă” și s-au întors „pentru a evita vărsarea de sânge a soldaților ruși”.
„Am organizat un marș pentru a demonstra nemulțumirea noastră, nu pentru a răsturna conducerea”, spune Prigojin.
Vorbind despre condițiile acordului care se pare că a fost încheiat pentru a opri rebeliunea Wagner, Prigojiin susține că grupul a fost „categoric împotriva deciziei de a închide Wagner la 1 iulie 2023 și de a-l încorpora în Ministerul Apărării”.
„Comandanții au refuzat să accepte cererea de a semna contracte cu Ministerul rus al Apărării”, afirmă el. În schimb, susține că aproximativ 30 dintre oamenii săi „au fost uciși de atacurile rusești”.
Prigojin mai spune că liderul belarus Alexander Lukașenko a jucat un rol în acordul de sâmbătă, declarând că Lukașenko „și-a întins mâna și s-a oferit să găsească modalități ca Wagner să-și continue activitatea în mod legal”.
Prigojiin nu a dezvăluit unde se află în mesajul video pe care l-a distribuit pe Telegram.
Totodată, șeful Wagner critică forțele de securitate ale Rusiei în ultimul său mesaj audio. El a spus că marșul său de sâmbătă spre Moscova a dezvăluit „cele mai grave probleme de securitate din întreaga țară”, susținând că unitățile sale au reușit să blocheze „toate” unitățile militare și aerodromurile ruse în calea lor.
Prigojin susține că grupul de mercenari Wagner a avut sprijin în orașele prin care a trecut în timpul rebeliunii sale de scurtă durată.
El susține, de asemenea, că forțele sale au parcurs 780 km în marșul lor spre Moscova dinspre sud - echivalent cu distanța pe care forțele ruse au parcurs-o pe 24 februarie anul trecut (când și-au început invazia în Ucraina) de la granița cu Ucraina până la Kiev și Ujgorod, un oraș din vestul îndepărtat al Ucrainei, la granița cu Ungaria și Slovacia.
Mai mult, acesta afirmă că dacă forțe precum trupele Wagner ar fi efectuat acel prim atac, „operațiunea militară specială din Ucraina” s-ar fi încheiat mult mai devreme.
Între timp, șeful grupării Wagner, Evgheni Prigojin este în continuare anchetat penal de Serviciul Federal de Securitate (FSB) pentru organizarea rebeliunii armate, în ciuda asigurărilor date de Kremlin că el nu va fi urmărit penal şi va pleca în exil în Belarus, relatează luni cotidianul Kommersant, citat de Digi24.
Dosarul penal a fost deschis în baza articolului 279 din Codul Penal rus în noaptea de vineri spre sâmbătă, când Prigojin şi oamenii săi au anunţat că au trecut graniţa rusă dinspre Ucraina în regiunea Rostov (sud) şi au început un „marş al dreptăţii” spre Moscova.
După ce anunţase sâmbătă dimineaţa luarea sub control a oraşului Rostov pe Don, sediul Statului Major General al Districtului militar Sud, centrul responsabil de operaţiunile în Ucraina, iar o coloană de mercenari avansase în cursul după-amiezii până la 200 km de Moscova, Prigojin a ordonat unităţilor sale să facă cale întoarsă pe motiv că nu vrea „o mai mare vărsare de sânge”.
Criza de 24 de ore - s-a spus oficial de Moscova - a fost mediată de preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko, care de 20 de ani se cunoaşte cu Prigojin, după cum a explicat Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului.
Înţelegerea la care s-ar fi ajuns cu Prigojin, care s-a retras apoi cu oamenii săi din Rostov pe Don şi, mai târziu, duminică, şi din regiunile Moscova şi Voronej (pe unde trece autostrada care leagă sudul de capitală), consta în trimiterea lui Prigojin în exil în Belarus şi renunţarea la acuzaţia penală, pentru care ar putea fi condamnat la o pedeapsă între 12 şi 20 de ani de închisoare. Pactul prevedea, de asemenea, că mercenarii care s-au alăturat revoltei liderului lor nu vor fi urmăriţi penal, iar acei luptători care nu au participat direct la revoltă puteau semna un contract cu Ministerul Apărării, urmând să intre sub comanda lui Şoigu şi Gherasimov.
Atât Şoigu, cât şi preşedintele rus Vladimir Putin ordonaseră tuturor unităţilor ruseşti de „voluntari” să semneze un contract cu Ministerul Apărării până la 1 iulie, lucru pe care Prigojin îl respinsese ferm înainte de revoltă.
În acest moment nu se ştie unde se află şeful Wagner, el fiind văzut ultima oară sâmbătă seara când părăsea Rostov pe Don în uralele mulţimii.
