Danemarca susţine aderarea Ucrainei, Republicii Moldova şi Georgiei, precum şi a Balcanilor de Vest la Uniunea Europeană, dar „circumstanțele geopolitice” nu justifică tergiversarea realizării reformelor de bună guvernare, a declarat joi ministrul danez de finanţe Lars Lokke Rasmussen pentru Financial Times, potrivit Reuters și Agerpres.
UE riscă „să importe instabilitate” dacă îşi relaxează normele în materie de democraţie şi în privinţa combaterii corupţiei pentru a accelera aderarea Ucrainei şi a altor ţări candidate, a declarat Rasmussen într-un interviu acordat FT.
Întrebat despre aderarea Ucrainei la UE, Rasmussen a spus că Uniunea Europeană nu ar trebui să „coboare ştacheta”, ci mai degrabă să ajute Ucraina cu investiţii şi asistenţă, relatează FT.
Deşi Ucraina a îndeplinit două din cele şapte condiţii pentru lansarea procesului de aderare la UE, un responsabil european familiarizat cu recomandările blocului comunitar la adresa Ucrainei a declarat că anumite reforme judiciare cheie sunt necesare.
În 2019, Comisia Europeană a propus modificări la sistemul de primire a noilor ţări în UE pentru a conferi mai multă greutate membrilor existenţi, după ce ţări precum Franţa şi Danemarca s-au opus extinderii UE cu şase ţări din Balcani.
Rasmussen a declarat pentru FT că Danemarca şi-a schimbat poziţia şi că este chiar deschisă la o reformă internă a UE, inclusiv la renunţarea la votul prin majoritate, pentru primirea de noi membri.
Până în prezent, R. Moldova a reușit să implementeze pe deplin 3 din cele 9 condiționalități ale Comisiei Europene. Concluzia se regăsește în raportul preliminar al UE pe cele 9 condiționalității față de Republica Moldova. Raportul final va fi publicat în toamna acestui an.
În ansamblu, raportul intermediar privind Republica Moldova reflectă o evaluare pozitivă.
Cele 3 condiționalități pe deplin implementate țin modificările aduse legislației electorale (angajamentul 2), implicarea societății civile în procesul decizional (angajamentul 8) și asigurarea protecției drepturilor omului (angajamentul 9).
Progrese bune, dar nu suficiente au fost înregistrate la celelalte angajamente. În cazul reformei sistemului justiției, care reprezintă primul angajament al Comisiei Europene, oficialii UE au recunoscut progresele, dar recomandările ulterioare țin de asigurarea funcționării eficiente a Curții Supreme de Justiție și numirea unui procuror general cu atribuții depline.
În cazul angajamentului 3, care se referă la combaterea corupției, s-au înregistrat unele progrese, dar este necesară implicarea mai activă a Procuraturii Generale și a instituțiilor specializate. În ceea ce privește de-oligarhizarea (angajamentul 4), Moldova a făcut progrese bune. În lupta împotriva crimei organizate (angajamentul 5), Republica Moldova a făcut unele progrese. Aceeași apreciere a fost atribuită și pentru reforma administrației publice, care reprezintă angajamentul 6 și pentru managementul finanțelor publice (angajamentul 7).
Consiliul European a acordat Republicii Moldova la 23 iunie 2022, statutul de țară candidată la UE.
Potrivit CE, actuala conducere a Republicii Moldova a făcut progrese importante în agenda sa de reformă. În același timp, s-a confruntat din ce în ce mai mult cu amenințări directe la adresa stabilității sale, venite atât din partea grupurilor interne cu interese create, cât și din partea Rusiei.
În acest context, la ședința Consiliului Europei din 23 martie 2023, liderii UE s-au angajat să continue să ofere întreg sprijinul relevant țării, inclusiv să își consolideze reziliența, securitatea, stabilitatea, economia și aprovizionarea cu energie în fața activităților destabilizatoare ale actorilor externi.
Pe 24 aprilie 2023, UE a lansat misiunea civilă a UE în Moldova (EUPM Moldova) în cadrul Politicii de securitate și apărare comună, cu scopul de a consolida rezistența sectorului de securitate al Republicii Moldova în domeniile managementului crizelor și amenințărilor hibride, inclusiv securitatea cibernetică și contracararea.
