01 iulie 2023, ora 14:42

Comitetul Național de Securitate Aeronautică (CNSA) s-a întrunit sâmbătă, 1 iulie, în ședință extraordinară, pentru a analiza și identifica toate circumstanțele și acțiunile conexe incidentului care a avut loc pe teritoriul Aeroportului Internațional Chișinău pe 30 iunie, anul curent. În cadrul ședinței, a fost luată decizia de creare a Grupului de lucru la nivel de experți din domeniul securității și ordinii publice, cu participarea tuturor instituțiilor abilitate în domeniul securității aeronautice.

Grupul de lucru urmează să elaboreze un set de decizii, recomandări și propuneri care vizează „buna desfășurare a activităților aeroportuare și asigurarea unui nivel adecvat de securitate și ordine publică în cadrul Aeroportului Internațional Chișinău”.

În context, Ministerul Afacerilor Interne (MAI) solicită tuturor reprezentanților mass-media să verifice veridicitatea și autenticitatea oricăror informații cu referire la accidentul din 30 iunie.

Din componența CNSA fac parte reprezentanți ai Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării (fostul Minister al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, la momentul instituirii CNSA), Ministerului Apărării, Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului de Informații și Securitate, Serviciului de Protecție și Pază de Stat, Autorității Aeronautice Civile, ÎS „MoldATSA”, SRL „Fly One”, ÎS „Aeroportul Internațional Mărculești”, SRL „Avia Invest”, SRL „MGH Groundhandling”,SRL „Air Moldova”, SRL „HiSky” și Complexului petrolier „Aeroport”. 

Un polițist de frontieră și un angajat din securitatea aeroportuară au fost uciși în urma focurilor de armă de vineri seara, 20 iunie, de la Aeroport. 

Agresorul a fost neutralizat și încătușat de trupele speciale care au intervenit și se află la spital. Acesta este cetățean al Tadjikistanului și era căutat de autoritățile din țara natală pentru participarea la răpirea, în seara zilei de 23 iunie 2023, a prim-vicepreședintelui unei bănci

Bărbatul în vârstă de 43 de ani este reținut pentru omor intenționat, iar oamenii legii investighează inclusiv versiunea unui atac terorist.

Cetățeanului străin i s-a interzis intrarea în Republica Moldova. Acesta a luat arma unui polițist de frontieră. Procuratura Generală a deschis un dosar penal pe caz.

05 decembrie 2025, ora 23:15

În ultimii 10-15 ani, Republica Moldova a pierdut investiții de zeci de milioane de dolari și mii de locuri de muncă din cauza lipsei forței de muncă calificate. Vorbim despre linii de producere și chiar fabrici întregi. Situația s-ar putea schimba, însă, odată cu inaugurarea centrului „TechZone” - cel mai mare centru de instruire și inovare în inginerie din țară. Acesta va permite Moldovei să-și sporească potențialul investițional cu cel puțin 50%, transmite 1TV.

Potrivit administratorului Zonei Economice Libere Bălți, Marin Ciobanu, deschiderea „TechZone” are o importanță națională, în condițiile în care tehnologiile avansează foarte rapid, iar lipsa specialiștilor este o problemă tot mai mare.

„De multe ori ne întrebau direct, uitați-vă, noi am dori de exemplu după pandemie o companie care produce aparate de cafea au vrut să aducă investiția din China. Au vrut să închidă fabricile din China și au vrut să investească 50 de milioane de euro, dar au întrebat: voi aveți competențe în producerea pieselor prin masă plastică prin injecție? Or noi n-am avut nici la colegiu, nici la universitate, nicăieri. Am avut corporații mari gen „MAGNA” care au vrut să construiască 2 fabrici, aveau nevoie de prelucrarea de metal, iarăși din lipsa acestor competențe i-am ratat. 

În primul rând, ne dorim pentru companiile noastre autohtone să-și crească capacitățile pentru că sunt businessmani care își doresc să investească, au bani, dar au fost cazuri când au cumpărat echipament modern, n-au găsit forță de muncă calificată și au renunțat, vândut acest echipament”,  a menționat administratorul ZEL „Bălți”, Marin Ciobanu.

La Bălți vor fi instruiți anual peste 300 de elevi și studenți și încă 150 de angajați din companii, în programe moderne de educație duală, cu durată între o lună și jumătate de an. Accentul cade pe partea practică - formatorii spun că tinerii vor lucra direct pe echipamente industriale, pentru a deprinde abilități reale, până când gesturile lor vor deveni un reflex.

„Avem aici nu doar laserul acesta, dar avem și alte echipamente de tăiere cu laser pe nemetale sau avem chiar și echipament de sudură cu laser sau curățire a materialelor ca să arătăm întregul ciclu unde se pot folosi aceste tehnologii. Anume pe practică! Să știe să apese de 100 de ori acel buton, să știe de câteva ori să-și configureze profilele, să-și configureze tot și el să pregătească toate astea nu c-a citit undeva, dar el chiar să stea la calculator, la echipament și să-l pregătească, să înțeleagă meniul și să facă lucrul ăsta anume până i se bate mâna. Să fie într-adevăr, să zicem așa pregătit ca să aibă un fel de memorie musculară deja”, a subliniat formatorul Sergiu Candraman.

„Tehnologia pe care am adus-o astăzi aici este una nouă, echipamentul pe care îl vedem aici va fi încadrat în cadrul acestui centru TechZone din Zona Economică Liberă. Va putea a fi utilizat atât pentru educație și școlarizarea viitorilor ingineri, dar și pentru parteneriate cu diferite firme locale. Cu ajutorul acestui echipament putem capta geometria pieselor pe care vrem fie să le verificăm prin control dimensional, fie să le reproducem prin procesul de inginerie inversă”, a punctat partenerul și fondatorul Paul Ghiorghiță.

TechZone găzduiește și Clusterul Național Automotive & Mechatronic, format din 32 de companii și instituții de învățământ. Aici se va decide cum se modernizează programele de studii, câte stagii practice sunt necesare și cum poate fi ajutată industria autohtonă să devină furnizor credibil pentru marile lanțuri de producție. 

Platforma a fost deschisă cu sprijinul Guvernului Republicii Moldova și al partenerilor internaționali, printre care Societatea Germană pentru Cooperare Internațională, Guvernele Statelor Unite, Suediei și Regatului Unit. Un efort comun pentru ca „high-tech” să însemne, tot mai des, și „made in Moldova”.