Când ați trecut ultima dată pe la bibliotecă? Credeți că mai e nevoie de acest serviciu, în condițiile în care aproape toată lumea are acces la internet și poate citi orice-și dorește, chiar și fără a ieși din casă? Ei bine, în localitățile unde practic totul se închide, biblioteca rămâne locul unde oamenii pot socializa și se pot culturaliza. Pentru a le menține cât de cât atractive, primăriile sunt obligate să ofere mijloace financiare pentru a reînnoi fondul de carte.
Una e scris în lege și alta este realitatea. Fie că nu sunt bani, fie că nu sunt bibliotecari, aproximativ 40 de biblioteci publice teritoriale și-au închis ușile, în ultimii cinci ani. Alte circa 200 au nevoie de reparații capitale urgente. Chiar și așa, foarte puțini primari au pus bibliotecile pe lista priorităților. Din cele 500 de proiecte de infrastructură, aprobate în cadrul programului Satul European, doar în trei cazuri este vorba de salvarea bibliotecilor.
Făgădău este un sat mic din raionul Fălești, ce numără câteva sute de oameni. Singurul gimnaziu din localitate a fost închis, iar copiii - trimiși să învețe în localitățile din vecinătate. Am pornit pe urmele bibliotecii, ca să vedem dacă mai există.
Singurul indiciu că pe aici pe undeva există o bibliotecă este un indicator.
„- Biblioteca nu lucrează... - Biblioteca e în școală. Activează. - Doar în școală. - Fata lucrează și la primărie. - O putem găsi acolo, da? - Da. - Dumneavoastră când ați fost ultima dată la bibliotecă? - Cu lucrul meu mai ai timp? - Când erați mică, cred că... - Când învățam la școală. A fost cu 100 de ani în urmă”.
Pe Iulia Tincu, bibliotecara satului Făgădău, am găsit-o la locul de muncă, dar nu în lumea cărților. Ca să aibă un salariu mai decent, Iulia lucrează și în lumea... cifrelor, fiind contabilă la primărie.
„- Ca bibliotecară - 0,5 și ca contabilă - 0,75. Și așa cu 1,25 lucrez. - De ce nu sunteți pe full time ca bibliotecară? - Că nu era așa posibilitate. Bibliotecara precedentă care a fost tot pe 0,5 era. Puțină populație în sat. - E legat și din cauza salariului mic? - Da, da. Eu când am intrat eram pe salariu de 800 de lei și acum am 1800 de lei. - Mai adunați puțin și din contabilitate... - Da, și oleacă câștig”.
După închiderea școlii din Făgădău, biblioteca a devenit mai puțin atractivă pentru copii. Așa că Iulia a încercat să o reanimeze și, în 2020, a câștigat un proiect datorită căruia a dotat încăperea cu calculatoare.
„- Cum sunt oamenii, au o dorință de a veni la bibliotecă? - Când era școala primară tare veneau copiii, acum însă fiecare copil se duc la 3 localități: Bușila, Ciolacu Nou, Fălești. Când am câștigat proiectul, în 2020, mai vin la calculatoare, le mai pun cartea pe masă și poate îi fac să citească. - Vorbiți de copii, dar maturii? - Maturii vin după ziare. Cărțile nu prea. - Ce fond de carte aveți acum? - 3 mii. - E considerată o bibliotecă mică? - Da. - Cum ar fi să atragem oamenii să vină la bibliotecă? - Nu-i mai atragem. Nu-i mai poți uimi cu nimic. Mă stăruiam ca să aduc proiecte, în sat nu se făcea nimic. Am vrut să arăt filme afară, la aer curat, nimeni nu a venit”.
Nu departe de Făgădău, în comuna Ciolacu Nou, îl descoperim pe Vasile Cozmac. Tânărul a devenit bibliotecar mai mult întâmplător.
„Am locuit la Chișinău multă vreme. Dar, am fost nevoit să mă întorc în sat ca să am grijă de părinții mei. De doi ani nu mai sunt în viață. În 2019, eram aici, nu lucram, mi s-a propus să mă angajez la bibliotecă. Locul s-a eliberat după ce doamna care era s-a pensionat. Am acceptat, pe atunci salariul era de 2500, dar eram în regulă, pentru că nu erau atâtea crize ca acum”.
Se întâmplă deseori ca, în loc de cărți, vârstnicii să-i ceară ajutor în utilizarea telefoanelor mobile.
„- Și pentru cărți, și pentru... În ultima perioadă, vin tot mai mulți vârstnici cu telefoanele personale. Copiii le-au procurat telefoane, dar cineva trebuie să-i învețe să folosească rețelele sociale, precum Viber ori Whatsapp, ca să poată discuta cu cei de peste hotare. Se adresează după ajutor ca să-și creeze un profil. - Sunteți mai degrabă un inginer IT pentru ei decât un bibliotecar... - Face parte oricum din noile servicii ale bibliotecii”.
Încăperea în care se află biblioteca e destul de îngustă. O parte din cărți sunt ținute într-un spațiu improvizat, separat cu o draperie. Recent, din cauza condițiilor precare, s-a produs și un incident. Un raft s-a desprins și a căzut peste celelalte.
„- Cândva, biblioteca era la etajul 2. Acolo cade podul, e o situație de avarie. Aici era o încăpere tehnică. Au tăiat o ușă și au transferat biblioteca aici. - Ce fel de cărți aveți aici? Sunt mai mult în limba rusă, pentru că populația este vorbitoare de limbă rusă. Da. Avem cărți din literatura clasică rusă. Sunt și cărți multe în limba română. În ultima vreme, sunt solicitări și pentru această categorie de cărți, pentru că în sat au apărut și vorbitori de română”.
Ca mulți alți bibliotecari, Vasile este nevoit să lucreze și în alte locuri. Distribuie tobe de șamani, care sunt produse într-un atelier din sat.
„- Dacă nu aveam această alternativă, oricum mi-ar fi fost greu. Sunt singur cu doi copii. Nu mi-ar fi ajuns 5000 pe lună. - Sunteți în fiecare zi aici? - Da, fiecare zi, 7 ore pe zi. O zi liberă - sâmbătă”.
Întreținerea bibliotecilor este responsabilitatea fondatorului. Dacă vorbim de sate, atunci primăriile sunt cele care trebuie să aloce bani. Cu toate acestea, acum 10 ani, bibliotecile din țară au avut parte de o susținere considerabilă. Prin programul național Novateca, peste o mie de biblioteci din țară au fost modernizate, cu fonduri externe.
Printre primele biblioteci incluse în acest proiect a fost și cea din satul Costești, raionul Ialoveni, care a fost dotată cu 7 calculatoare și o imprimantă multifuncțională. Acum, biblioteca are circa 17 mii de cărți și nu prea duce lipsă de utilizatori. Femeile din imagine sunt vecine și bune prietene. Pasiunea pentru lectură au redescoperit-o în concediul de maternitate și de atunci sunt cliente fidele bibliotecii din localitate.
„Eu de ce am început să vin la bibliotecă? Pentru că au apărut aceste bestsellere, cărți noi, care se promovează pe internet. Multă lume crede că aici sunt doar cărți vechi”.
„Biblioteca nu a murit. Sunt și persoane în vârstă, și copii. Lunar pot să am și, noi tot facem o statistică, undeva de vârsta a treia sunt vreo 10 persoane”, a spus bibliotecara Maria Nartea.
Chiar dacă nu este bibliotecară de profesie, Maria Nartea se simte, în lumea cărților, ca la ea acasă. A lucrat peste 40 de ani ca profesoară de limbă și literatură română. Fiind și vecină cu biblioteca, a decis să-și încerce forțele și în acest domeniu.
„- Facem întâlnire cu scriitorii, le este interesant, am clubul femeilor, unde discutăm tot cărți. La început nu-și aduceau aminte, apoi s-au mobilizat. - Într-o localitate e importantă bibliotecă? - Consider că este importantă și trebuie să-i dezvoltăm serviciile”.
„- Încercați să înnoiți fondul de carte în fiecare an? - Numai prin donații. Să cheltuim bani așa... Am investit în calculatoare. - De ce nu prea citesc ca înainte? - Da nici tineret nu prea avem, fug peste hotare”.
„Vă amintiți ultima carte pe care ați citit-o? - Nu vă pot spune acuma”.
„- Poate de trecut acum în mediul virtual, dacă tot stau toți pe online. - Tu mergi la bibliotecă? - Da. Ultima carte citită: Vinde ori vei fi vândut.
- La școală am citit ultima dată.
- Rugăciuni dimineața, seara. Am Biblia, Psaltirea.
- Tineretul ar trebui să citească. Noi asta am făcut la vârsta noastră. Cititul luminează mintea, dă sănătate creierului. Da cu tehnologia asta nouă...”
Se laudă cu cititori și biblioteca din satul Răzeni, raionul Ialoveni. O atracție este acest turn construit din cărțile vechi, ce nu puteau fi aruncate.
„- A fost un local mai vechi înainte, făceam focul la sobă. Dar eu nu am prins această perioadă. - Era interes pentru bibliotecă? - Da, avem mulți cititori. Lunar peste 200 de cititori”.
Anul trecut, peste 200 de biblioteci publice teritoriale aveau nevoie de reparații capitale. Iar nouă erau amplasate în clădiri avariate, arată datele statistice ce ne-au fost puse la dispoziție de Ministerul Culturii. Pe de altă parte, primăriile nu s-au grăbit să includă bibliotecile pe lista de priorități. Dacă e să ne uităm pe cele aproape 500 de proiecte acceptate în programul Satul European, doar trei se referă la modernizarea bibliotecilor. Printre acestea este și biblioteca din satul Țîbirica, raionul Călărași. Cu jumătate de milion de lei, a fost reparat acoperișul clădirii și au fost termoizolate fațadele. Ar mai fi nevoie de încă o jumătate de milion de lei pentru a renova și interiorul bibliotecii.
„Ne ploua, acoperișul era deteriorat și ne afecta și cărțile. Aveam nevoie de o reparație. Am decis să ne implicăm mai activ, pentru că avem experiență în gestionarea mai multor proiecte. Nu ne-a fost chiar greu, am reușit. A fost un proiect foarte costisitor de circa jumătate de milion de lei”, a spus bibliotecara Raisa Bordei.
Datorită investițiilor, biblioteca a devenit și mai importantă pentru comunitate.
„Mereu ne pășesc pragul, ei beneficiază de orice fel de informație, după ce trec pe la centrul de sănătate, vin și pe la noi”.
Sunt cazuri când, din varii motive, bibliotecile își închid ușile. Statistica pentru ultimii cinci ani arată că sunt cu 37 de biblioteci publice teritoriale mai puțin.
„Atunci când bibliotecile, mai ales raioanele, raportează Ministerului Culturii datele și activitatea, se observă tendința APL-urilor de a menține bibliotecile în comunitate. Chiar dacă se închid, autoritățile publice locale sunt impuse de lege să transmită fondul de carte altei biblioteci, pentru a menține accesul pentru comunitate”, a declarat consultanta principală la Ministerul Culturii, Diana Silivestru.
În premieră, bibliotecile publice teritoriale din țară au fost supuse unei evaluări naționale. Rezultatele, deși nu prea au uimit pe cineva, au arătat că e nevoie de multe investiții pentru a îmbunătăți situația.
„Cele mai multe biblioteci au obținut categoria de calificare 3 și 4, adică cele mai de jos. Conform regulamentului, biblioteca se reevaluează o dată-n 5 ani. În următorii ani, trebuie să demonstreze performanțe. Este important ca cei care au acumulat calificativul 3 să nu se ducă mai jos”.
Anul trecut, în țară erau 2.600 de biblioteci. Jumătate dintre acestea sunt teritoriale.
Un reportaj de Veronica Gherbovețchii și Constantin Niculae
Imagine și montaj de Vlad Glinjan
