Cabinetul de miniștri a aprobat în cadrul ședinței de marți, 7 martie, proiectul privind reformarea Curții Supreme de Justiție (CSJ). Proiectul are drept scop sporirea calității actului de justiție, dar și revizuirea competențelor CSJ.
Astfel, principalele prevederi ale proiectului se referă la:
1) micșorarea numărului de judecători ai CSJ;
2) modificarea componenței CSJ, prin asigurarea accesului la funcțiile de judecător al CSJ atât pentru judecători, cât și pentru non-judecători: avocați, procurori, profesori universitari din domeniul dreptului;
3) reglementarea unor criterii exigente pentru accederea în funcția de judecător al CSJ, astfel încât să asigurăm accesul pentru cei mai buni profesioniști din domeniu dreptului;
4) stabilirea experienței de muncă necesară pentru accederea în funcție de judecător al CSJ:
- cel puțin 8 ani efectiv lucrați în calitate de judecător, pentru persoanele care au activat în calitate de judecător în instanțele judecătorești;
- cel puțin 6 ani efectiv lucrați, pentru persoanele care au activat în calitate de judecător al Curții Constituționale sau Curții Europene pentru Drepturile Omului;
- cel puțin 10 ani efectiv lucrați, pentru candidații selectați din rândul juriștilor non-judecători;
5) crearea mecanismului de evaluare de către Comisia de evaluare a integrității etice și financiare a actualilor judecători ai CSJ și a candidaților la funcțiile de judecător al CSJ;
6) stabilirea unei condiții noi și obligatorii pentru persoanele care doresc să activeze în funcția de judecător al CSJ după reformarea acesteia, și anume de a fi evaluați pozitiv de către Comisia de evaluare;
7) crearea mecanismului de contestare a rezultatelor evaluării;
8) modificarea competențelor CSJ, pentru transformarea acesteia în Curte de casație, rolul căreia va fi de interpretare și aplicare uniformă a legislaţiei în sistemul de justiție și altele.
Totodată, CSJ va avea competențe mai restrânse și nu va acționa ca o a doua instanță de apel, cum este în prezent. Aceasta va avea drept efect reducerea numărului hotărârilor emise de CSJ, accentul fiind pus pe ordonarea modului de interpretare și aplicare a legii în sistemul de justiție.
„Reforma CSJ este una vitală în contextul angajamentului asumat de către actualul Guvern prin votul de încredere oferit de cetățeni, privind resetarea sistemului judecătoresc, dar și în contextul statutului de stat candidat în procesul de aderare la Uniunea Europeană, și respectiv îndeplinirea condiționalităților pe sectorul justiției”, searată în nota informativă a proiectului.
În cadrul ședinței de Guvern, premierul Dorin Recean a menționat că reforma justiției „va continua”, subliniind că este nevoie de „o justiție independentă și responsabilă în raport cu legea”.
„Reforma va continua și mizează pe cei din justiție care sunt onești. Reforma vrea să încurajeze participarea lor în actul de creștere a încrederii cetățeanului în justiție. Este timpul ca sistemul de justiție să livreze și să se autocurățe. Noi toți vrem o justiție independentă și responsabilă în raport cu legea”, a menționat Recean.
Proiectul de lege ajustat, cu privire la reformarea Curții Supreme de Justiție (CSJ), și evaluarea extraordinară a judecătorilor și candidaților la funcția de judecător a CSJ, a fost avizat pozitiv de către Comisia de la Veneția, în 21 decembrie 2022.
Comisia a analizat modificările și a constatat că majoritatea recomandărilor sale anterioare, din Opinia Comisiei adoptată în octombrie 2022, au fost luate în considerație, urmând a mai fi ajustate unele detalii tehnice.