07 aprilie 2023, ora 18:18

Biroul politici de reintegrare salută eliberarea din detenție a cetățeanului Adrian Glijin, care a fost privat de libertate pe 7 octombrie 2020 de către structurile de forță de la Tiraspol.

„Ținem să aducem mulțumiri Misiunii OSCE din Republica Moldova, Asociației Obștești „Promo-LEX”, presei din Republica Moldova, tuturor celor care au urmărit îndeaproape acest dosar și au contribuit prin poziția lor la eliberarea lui A. Glijin.

E o acțiune care poate servi ca exemplu în multiple alte cazuri similare de încălcare a drepturilor omului în regiunea transnistreană, printre care cele ale cetățenilor V. Pleșcanov, G. Kuzmiciov, V. Dudnic, V. Pogorlețchi, S. Mantaluța, M. Petiș și mulți alți cetățeni ai Republicii Moldova, care au de suferit în urma acțiunilor ilegale ale Tiraspolului”, scrie într-un comunicat emis de Biroul politici de reintegrare.

După aproape doi ani și jumătate de detenție ilegală în regiunea transnistreană, Adrian Glijin a fost eliberat. Despre aceasta au anunțat reprezentanții Promo-LEX.

Pe data de 7 octombrie 2020, în jurul orei 13.00, Adrian, alături de alți 3 cetățeni, a fost răpit de persoane necunoscute și mascate, de pe un câmp din apropierea localității Cuzmin, raionul Camenca.

După zeci de solicitări și demersuri în adresa administrației de facto, la o distanță de două luni de la răpire, rudele au fost informate că Adrian e acuzat de „trădare de patrie” și se află în detenție într-un izolator din Tiraspol. Între timp, familia lui Adrian a fost supusă mai multor abuzuri. Reprezentanții structurilor locale de securitate au organizate percheziții la domiciliile mamei și ale soției, au confiscat bunuri personale ale acestora și au vandalizat mijlocul de transport al familiei Glijin.

Într-un briefing de presă din 7 decembrie 2020, Pavel Voicu, Ministru de Interne în perioada 14.11.2019 – 06.08.2021, a confirmat că răpirile organizate de structurile de forță din regiunea transnistreană s-au produs ca o răzbunare pentru condamnarea unui fost milițian din stânga Nistrului, implicat în răpirea și torturarea unui cuplu din raionul Florești, în aprilie 2015.

Pe parcursul unui an, rudelor le-a fost refuzat dreptul la întrevedere, dar și informații despre starea medicală a lui Adrian. Abia la 16.12.2021, după mai multe eforturi ale familiei și ale Asociației Promo-LEX, care a inițiat campania „Arătați-l viu”, mama sa, Vera Glijin, a putut să aibă o întrevedere de aproximativ 60 minute în Izolatorul de detenție preventivă nr. 3 din orașul Tiraspol. 

Întrevederea nu a fost una confidențială și nu a fost posibilă obținerea informațiilor complete și veridice despre starea de sănătate și învinuirile concrete care i-au fost înaintate.

Ca urmare a expedierii de către avocații Asociației Promo-LEX a unei plângeri în adresa Curții Europene a Drepturilor Omului, în ianuarie 2022, Înalta Curte a decis examinarea prioritară a cauzei și aplicarea în premieră a măsurilor provizorii în unul dintre „cauzele transnistrene”.

Pe data de 6 mai 2022, Adrian a fost „condamnat” de așa-numita „judecătorie supremă” din regiunea transnistreană la 13 ani și 6 luni de detenție pentru pretinsa „trădare de patrie”, pedeapsa fiind ulterior redusă la 13 ani.

Ca urmare a abuzurilor repetate comise de către reprezentanții regimului de la Tiraspol, situația lui Adrian Glijin este una reprezentativă pentru așa-numitul sistem judiciar local din regiunea transnistrean: răpire, acuzații penale inventate și motivate politic, detenție ilegală în condiții inumane, restricționarea absolută a accesului la materialele cauzei, inclusiv la „sentința de condamnare”, imposibilitatea examinării medicale de către un medic independent și refuzuri repetate la referitor la întrevederea confidențială cu rudele. Mai mult, perioada de detenție de 19 luni  în care s-a aflat Adrian în „arest preventiv” (07.10.2020-06.05.2022), a fost contrară inclusiv legislației locale, care stabilește o perioada maximă a „arestului preventiv” de 18 luni.

22 noiembrie 2024, ora 20:41

Start alegerilor prezidențiale în România. Dacă alegătorii de pe teritoriul țării vecine se vor prezenta la urne duminică, pentru românii aflați în alte țări, secțiile de votare s-au deschis de astăzi. În Republica Moldova au fost amenajate 59 de birouri electorale unde sunt așteptați moldovenii cu cetățenie română. Cei care și-au exercitat deja votul spun că au urmărit îndeaproape lupta celor 14 candidați înscriși în cursă și așteaptă schimbări importante în țara vecină. 

Cele 59 de secții de votare amenajate în țara noastră s-au deschis la ora 12.00. La Consulatul General al României de la Chișinău au fost amenajate două dintre ele, iar unii s-au grăbit să fie printre primii alegători. Este și cazul familiei Frunzeti, care a venit din satul Hîrtopul Mare, raionul Criuleni pentru a vota.

„ Azi avem zi liberă și am hotărât cu soțul, întreaga familie să venim să ne facem datoria. Noi am votat pentru o Românie prosperă, pentru o Românie integră și nu e prima dată când votez din diasporă, am votat și pentru Republica Moldova din diasporă și acum votez pentru România. - De câți ani dețineți cetățenia română?- Noi am reușit să vizităm toată Europa datorită acestei cetățenii, de aceea suntem obligați, avem o datorie față de statul român că ne-a oferit această posibilitate”.

„ Așteptările noastre sunt la fel ca până acum, să fim susținuți și noi ca popor și să prosperăm împreună”. 

Iar Alexandru Gurduza a venit la secția de votare cu drapelul României.

„ Sunt fericit și onorat că am reușit să votez pentru președintele țării noastre a României și cred că alegerea noastră va fi corectă fiindcă noi permanent moldovenii simțim suportul și financiar și politic. La toate manifestările și naționale, a noastre moldovenești merg cu drapelul acesta, astăzi nu am luat drapelul UE, dar permanent sunt două drapele cu mine”. 

Cristian este din București, dar a fost prins cu treburi la Chișinău, așa că a decis să fie printre primii care votează.

„ Am votat împotriva la ce avem la ora actuală în România, împotriva populismului, am votat pentru ceva nou. Sper că decizia mea a fost bună și să nu regret după cinci ani, pentru că, din păcate am votat întotdeauna cel mai mic rău și cred că am făcut-o și de data asta”. 

„ Să fie o Românie bogată, modernă, aproape de noi să fie cu Doamne Ajută”.

„ Să fie o țară democrată, integră, cu o economie bună alături de Republica Moldova”.

La scrutinul prezidențial din România sunt înscriși, în total, 14 candidați, dintre care patru sunt independenți. Printre cele mai cunoscute nume în Republica Moldova se numără: Elena Lasconi, George Simion, Mircea Geoană, Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă. Alegătorii spun că au analizat minuțios ce poate fiecare candidat în parte.

„ Zilele acestea am ascultat și pe unii și pe alții și am apreciat cine merită să conducă mai departe. Nu trebuie să uităm că și la rău și la bine, românii au fost alături de Moldova. - Veți participa și la parlamentare? - Numaidecât”.

„ Să fie un președinte pentru popor, pentru toți românii de pe tot globul. - Ați urmărit campania electorală?- Desigur, numaidecât, am apreciat care face rost să dăm votul”.

„ Sincer vorbind nici nu ai avut pe cine să analizezi, sunt toți niște persoane corupte care nu face să-i iai în seamă deloc. - Nuuu, sunt câțiva, sunt, sunt. Sunt careva, dar mă rog, pentru persoana care am ales-o aceia și merită”. 

Cele 59 de secții de votare vor activa astăzi până la ora 21:00, iar în weekend vor fi deschise de la ora șapte dimineața. Moldovenii cu cetățenie română pot vota în baza cărții de identitate, buletinului sau pașaportului de toate tipurile. Turul doi al alegerilor prezidențiale din România va avea loc peste două săptămâni, însă până atunci, chiar săptămâna viitoare, pe 1 decembrie vor avea loc deja alegerile parlamentare. Și atunci românii de peste hotare vor putea vota trei zile consecutiv.