04 iulie 2023, ora 10:48

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) are un nou președinte interimar. Este vorba de judecătorul Sergiu Caraman. Candidatura acestuia a fost aprobată marți, 4 iulie, cu votul a șapte membri ai CSM.

Totodată, membrii CSM au votat și demisia judecătoarei Nina Cernat din această funcție.

Atât pentru candidatura lui Ion Guzun, cât și pentru candidatura judecătorului Vasile Șchiopu, care s-au înscris în cursa pentru șefia CSM, după ce instituția a anunțat concursul, au votat câte patru membri ai CSM. În context, a fost propus un alt candidat. 

Astfel, judecătorul Sergiu Caraman va ocupa funcția pe perioada când va fi desemnat președintele CSM în condițiile legii.

Conform Art. 5 din Legea cu privire la CSM, președintele CSM este ales pentru o perioadă de doi ani cu votul majorității membrilor CSM. Dacă anterior legea prevedea că președintele CSM se alege pentru durata mandatului, în prezent noua lege prevede că acesta se alege pe doi ani.

Noul Consiliu Superior al Magistraturii urmează să fie format din 12 membri: șase din rândul judecătorilor, iar șase non-judecători, aleși de Parlament. În prezent, în CSM activează opt membri.

31 ianuarie 2025, ora 19:11

 „Uniunea Europeană a ales calea militaristă”. „Banii alocați pentru școli, grădinițe și sănătate vor fi redirecționați pentru producerea de arme”. Astfel de mesaje au fost răspândite de mai multe portaluri de știri pro ruse și politicieni din Republica Moldova, după discursul șefei diplomației UE, Kaja Kallas. Cifrele însă scot la iveală o altă realitate.

„Rusia nu este o problemă doar pentru unii dintre noi, ci pentru noi toți. Europenii trebuie să se trezească. Anul trecut, statele membre au cheltuit în medie 1,9% din PIB pentru apărare. Rusia cheltuiește 9%. Cheltuim miliarde pe școli, asistență medicală și bunăstare. Dar dacă nu investim mai mult în apărare, toate acestea sunt în pericol”, a declarat  Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, Kaja Kallas.

De fapt, a fost un apel către țările europene să investească mai mult în apărare, în contextul noilor realități geopolitice. Totuși, unii politicieni au preferat să scoată în evidență anume acest îndemn, prezentând UE drept o entitate militaristă care investește doar în apărare, în detrimentul serviciilor sociale. Ce uită să menționeze acești actori politici sunt argumentele prezentate de șefa diplomației UE și datele statistice oficiale.

„Putin cheltuie mai mult de o treime din bugetul țării sale pentru armată. Adică de trei ori mai mult decât înainte de război. (...) Prea mult timp am oferit Rusiei alternative, sperând că va alege cooperarea și prosperitatea economică pentru poporul său, în locul ambițiilor imperialiste frauduloase. În schimb, industria de apărare a Rusiei produce tancuri, bombe și proiectile de artilerie în cantități mari. În trei luni pot produce mai multe arme și mai multe muniții decât putem produce noi în douăsprezece luni”, a punctat Kaja Kallas. 

După destrămarea URSS, statele UE au redus semnificativ din cheltuielile militare, ajungând în prezent sub 2% din PIB, în timp ce banii alocați pentru protecția socială a depășit un sfert din Produsul Intern Brut. În anul 2022, cheltuielile pentru protecția socială au însumat peste 38% din totalul cheltuielilor guvernamentale ale UE, echivalentul a 3 trilioane euro. Pe locul 2 s-a aflat sănătatea cu aproximativ 15%, iar domeniul apărării s-au clasat abia pe locul 7, cu o cifră modestă de doar de 2,34 %.

De altă parte, conform datelor oficiale ruse, în anul 2022 Moscova a alocat 4,1% din PIB pentru apărare, ceea ce reprezenta a 2 cea mai mare cheltuială pentru bugetul federal, aproximativ 15%, fiind depășită doar de protecția socială. Domenii precum sănătatea și educația se află la coada listei.

Anul trecut, Federația Rusă a alocat 6,7% din PIB ministerului apărării, iar pentru anul curent, fiecare a 3 rublă din bugetul federal rus merge pentru efortul de război, în timp ce cheltuielile europenilor au crescut nesemnificativ.

„Cheltuieli de apărare, doar pentru Ministerul Apărării ating 6,7% din PIB, pentru anul curent (2024). Dacă adunăm toate structurile de forță, atunci depășim 8% din PIB. Dacă luăm în calcul cheltuielile Ministerului Apărării de 6,7%, iar pentru întreg domeniul apărării puțin peste 8%, acest lucru nu este critic până când, deoarece în Uniunea Sovietică 1985-1986, cheltuielile pentru apărare însumau 13%”, declara președintele Federației Ruse, Vladimir Putin. 

În contextul în care țările UE se află la graniță cu un stat agresor, care amenință cu fiecare ocazie ca va distruge Europa cu arme nucleare și își crește exponențial bugetul militar, alocarea de resurse financiare în rândul țărilor europene pentru apărare devine imperativă. Fără o garantare proprie a securității, întreaga bunăstarea construită timp de decenii se află în pericol.