Percheziții la o casă ce ar aparține liderului grupării de mercenari Wagner, Evghenii Prigojin. Acestea ar fi fost efectuate la câteva zile după revoltă, iar imaginile au apărut pe site-ul publicației ruse pro-Kremlin Izvestia, preluate de publicația ucraineană Pravda.
În urma acestora ar fi fost găsite mai multe pașapoarte, pungi cu bani, aur, armament, dar și câteva peruci. În una dintre camere erau prezente multe icoane.
Casa, despre care se spune că este a lui Prigojin, are condiții luxoase, o piscină, o saună, o sală de sport, un birou medical, dar și un heliport.
Totodată, mass-media rusă a scris că liderul „PVK Wagner” Evgheni Prigojin a sosit personal la Sankt Petersburg pe 4 iulie, unde i-au fost restituite armele confiscate în timpul perchezițiilor. De asemenea, s-a raportat că 10 miliarde de ruble au fost returnate lui Prigojin, pe care forțele de securitate le-au găsit în timpul perchezițiilor din Sankt Petersburg după revoltă.
Exact la un an și jumătate de la declanșarea războiului din Ucraina, la 24 iunie, Rusia a mai deschis un front, doar că de data asta chiar la ea acasă. Mercenarii Wagner au întors armele spre Kremlin. Au plecat din Donbas spre Rostov ca să se extindă pe direcția Moscovei, vânați periodic de forțe aeriene.
Totuși, la 24 de ore după ce a început o rebeliune armată în Rusia, șeful grupului de mercenari Wagner, Evghenii Prigojin, a anunțat că trupele sale se retrag. Acesta a subliniat că Wagner s-a apropiat de Moscova la mai puțin de 200 de kilometri, fără a se vărsa vreo picătură de sânge.
Criza de 24 de ore - s-a spus oficial de Moscova - a fost mediată de preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko, care de 20 de ani se cunoaşte cu Prigojin, după cum a explicat Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului.
Înţelegerea la care s-ar fi ajuns cu Prigojin, care s-a retras apoi cu oamenii săi din Rostov pe Don şi, mai târziu, duminică, şi din regiunile Moscova şi Voronej (pe unde trece autostrada care leagă sudul de capitală), consta în trimiterea lui Prigojin în exil în Belarus şi renunţarea la acuzaţia penală, pentru care ar putea fi condamnat la o pedeapsă între 12 şi 20 de ani de închisoare. Pactul prevedea, de asemenea, că mercenarii care s-au alăturat revoltei liderului lor nu vor fi urmăriţi penal, iar acei luptători care nu au participat direct la revoltă puteau semna un contract cu Ministerul Apărării, urmând să intre sub comanda lui Şoigu şi Gherasimov.
Atât Şoigu, cât şi preşedintele rus Vladimir Putin ordonaseră tuturor unităţilor ruseşti de „voluntari” să semneze un contract cu Ministerul Apărării până la 1 iulie, lucru pe care Prigojin îl respinsese ferm înainte de revoltă.
Totodată, dosarul penal deschis împotriva grupului Wagner a fost închis la 27 iunie. Raportul FSB notează că în cursul cercetării cazului s-a stabilit că participanții Wagner „au oprit acțiunile care vizau în mod direct săvârșirea unei infracțiuni”.
