Vicepreşedintele Consiliului Securităţii Rusiei, Dmitri Medvedev, a declarat, după ce SUA au promis că vor trimite muniţie cu dispersie în Ucraina, că, dacă aderarea Ucrainei la NATO se va concretiza, ar însemna un "al treilea război mondial". Totodată, Rusia susține că a doborât o a doua rachetă ucraineană, de data aceasta deasupra regiunii Rostov, după ce a anunțat că a doborât o rachetă ucraineană de croazieră deasupra orașului Kerci din peninsula anexată Crimeea. Guvernatorul regiunii Rostov, Vasili Golubev, a anunțat, pe Telegram, că nu au existat victime, dar că „resturile au avariat parțial acoperișurile mai multor clădiri”.
Între timp, NATO a transformat Vilnius într-o fortăreață apărată cu armament avansat pentru a-i proteja pe preşedintele american Joe Biden şi pe ceilalţi lideri ai alianţei care se vor întâlni în 11-12 iulie la doar 32 km de gardul de frontieră al Lituaniei cu Belarus și 150 de km de Rusia. Ministerul britanic al Apărării a scris în raportul său zilnic despre evoluţia războiului din Ucraina, că forțele armate ale Kievului continuă să desfășoare acțiuni ofensive de succes în apropierea orașului Bahmut din regiunea Donețk, în timp ce armata rusă nu mai reușește să mențină liniile de apărare.
UPDATE Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a respins afirmațiile fostului președinte Donald Trump că ar putea pune capăt războiului Rusiei în Ucraina în 24 de ore, spunând că fostul președinte a avut deja 24 de ore pentru a face acest lucru, scrie Daily Wire. Remarcile lui Zelenski, pe care le-a făcut înainte, se refereau la momentul în care Trump era în funcție și Rusia ocupa Crimeea și părți din estul Ucrainei. Într-un interviu acordat Martha Raddatz de la ABC News, Zelenski a spus că poziția sa după 16 luni de război a rămas neschimbată și nu va ceda niciun teritoriu rușilor, scrie AlephNews.
UPDATE Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a prezidat duminică o reuniune de coordonare în oraşul Luţk, în vestul Ucrainei, pentru a discuta, între alte teme, despre întărirea graniţei cu Belarus, transmite EFE.
UPDATE Ucraina nu este încă pregătită pentru aderarea la NATO, iar războiul trebuie să se încheie înainte ca alianța să ia în considerare primirea Kievului în rândurile sale, a declarat președintele american Joe Biden, într-un interviu acordat CNN și difuzat duminică, 9 iulie.
UPDATE Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski speră la "cel mai bun rezultat posibil" la summitul NATO de săptămâna viitoare de la Vilnius, în timpul căruia Kievul ar dori să-şi vadă aspiraţiile de aderare la Alianţa Nord-Atlantică devenind realitate, informează AFP.
UPDATE Președintele rus Vladimir Putin apelează la un „manual” familiar pentru a-și consolida autoritatea: o campanie de defăimare la adresa lui Evgheni Prigojin, liderul militar al Grupului Wagner, care a condus o scurtă revoltă împotriva Kremlinului, scrie Adevărul.
UPDATE Peste 170 de civili au fost ucişi la Kiev de la începutul războiului, susţine primarul oraşului Vitali Klitschko, potrivit Sky News, scrie Mediafax.
UPDATE Președintele ucrainean Volodimir Zelenski îndeamnă NATO, înainte de summitul alianței care va avea loc săptămâna viitoare la Vilnius, în Lituania, să ofere un răspuns unitar la cererea de aderare a Ucrainei la Alianța Nord-Atlantică, relatează CNN.
UPDATE Preşedintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, cere ca SUA să nu fie „blocate” în încercarea lor de a livra bombe cu dispersie armatei ucrainene, apărând în acelaşi timp opoziţia oficială a ţării sale faţă de aceste arme controversate, informează AFP.
UPDATE Comandantul Legiunii Libertatea Rusiei spune că luptătorii săi plănuiesc un alt raid transfrontalier în Rusia și că încearcă să profite de dezordinea din interiorul Kremlinului în urma revoltei lui Evgheni Prigojin.
UPDATE Aflat în detenție de aproape 3 ani, într-o închisoare de maximă securitate, disidentul rus Alexei Navalnîi, de altfel cel mai vocal dintre rivalii președintelui rus Vladimir Putin, rămâne în continuare o personalitate controversată în conștiința publică. Admirat de occidentali pentru curajul de a-l înfrunta pe liderul de la Kremlin, Navalnîi este privit cu scepticism, ba chiar indiferență, de către vecinii Rusiei, care văd rasism, imperialism și ultranaționalism, în spatele încercărilor sale de a-l înlătura pe Vladimir Putin de la putere, scrie Digi24.
UPDATE Polonia a trimis recent Ucrainei aproximativ o duzină de elicoptere de atac sovietice Mi-24, afirmă surse anonime citate duminică, 9 iulie, de publicația americană Wall Street Journal (WSJ), potrivit Libertatea.
UPDATE „Nu cred că există vreo șansă în lume ca ucrainenii să îi învingă pe ruși. Cred că Europa are probleme serioase în acest moment. Vedeți toate aceste revolte în Germania, Italia, Franța. Aceste țări au probleme interne. Nu există nicio dorință de a-i trimite la moarte, iar ucrainenii nu mai au pe nimeni”, a declarat Robert Kennedy Jr. într-un interviu, potrivit AlephNews.
UPDATE Ministrul de externe al Turciei, Hakan Fidan, a purtat, duminică, o convorbire telefonică cu ministrul de externe al Rusiei, Serghei Lavrov, a declarat pentru TASS o sursă din cadrul ministerului diplomatic turc. „În timpul discuțiilor, cei doi miniștri au discutat despre situaţia din Ucraina și ultimele evenimente în jurul acordului de la Istanbul privind cerealele”, potrivit Rador.
UPDATE Soldații ruși ”se plâng de lipsa de rotație” în Ucraina, a declarat reprezentantul unui thinktank cu sediul în SUA, citând surse din armata Rusiei.
UPDATE Şeful armatei ruse, generalul Valeri Gherasimov, care în decembrie anul trecut a fost numit la conducerea campaniei militare din Ucraina, ar fi fost îndepărtat de la comanda operațiunilor, afirmă bloggeri militari ruşi citaţi de The Moscow Times, deși până acum nu există confirmarea oficială a acestei informații, scrie news.ro.
UPDATE Directorul general al companiei energetice austriece OMV, Alfred Stern, a declarat pentru Financial Times că firma sa nu intenționează să renunțe la contractul de furnizare pe termen lung încheiat cu gigantul rus Gazprom, semnat în 2018 și valabil până în 2040, scrie The Kyiv Independent.
UPDATE Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a declarat duminică că liderii NATO, alianță condusă de SUA, ar trebui să discute despre centrala nucleară ucraineană Zaporojie la summitul care începe săptămâna viitoare la Vilnius, transmite Reuters.
UPDATE Moscova este de părere că furnizarea de către SUA a muniției cu dispersie către Ucraina reprezintă încă un pas în direcţia unui nou război mondial, amintind totodată că în trecut Washingtonul a spus că utilizarea acestor dispozitive explozive “este o crimă de război”, transmite sâmbătă EFE, citată de Agerpres.
UPDATE Revista National Defense a numit războiul din Ucraina un „teren de testare fără precedent pentru IA”, cu „folosirea în prezent omniprezentă de drone și muniții sofisticate de ambele părți” și „capacități autonome îmbunătățite de AI în zbor, țintire și tragere”. „Ucrainenii fac o mulțime de lucruri”, a declarat Brett Velicovich, un colaborator al televiziunii americane Fox News, specializat pe Ucraina. „Vreau să spun, această inovație de pe câmpul de luptă este în afara acestei lumi chiar acum. Și, sincer, guvernul SUA, guvernele occidentale, habar n-au de inovația care are loc. „Nu pot ține pasul”, a adăugat el. „Ucrainenii se mișcă prea repede”, potrivit Ziare.com.
UPDATE China este îngrijorată de interesul NATO în Asia-Pacific, acuzând alianţa că joacă cartea confruntării. Presa chineză a lansat o serie de articole în ultimele zile menite să denigreze alinaţa, potrivit Mediafax.
UPDATE Vladimir Putin este probabil pe ultimele sute de metri ale domniei sale. El va fi urmat de autocrați care guvernează țări precum Ungaria, Turcia și Israelul - pentru a numi câteva. Deși acest proces va dura ceva timp, este un triumf clar al principiilor democratice inovatoare pe care au fost fondate Statele Unite în 1776, scrie Avraham Shama, fostul decan al Colegiului de Afaceri de la Universitatea din Texas, profesor emerit la Anderson School of Management de la Universitatea din New Mexico, în The Hill, scrie Adevărul.
UPDATE Reprezentanții proiectului ucrainean „I Want to Live” („Vreau să trăiesc”), un hotline la care pot apela soldații ruși care vor să se predea, au făcut un studiu sociologic cu prizonierii de război ruși aflați în custodia forțelor ucrainene. La studiu au participat 400 de prizonieri de război, care au răspuns la întrebări legate de experiența lor în armata rusă și pe frontul din Ucraina, potrivit publicației Meduza.io. Rezultalele studiului arată că soldații ruși văd armata mai degrabă ca pe o sursă de „stabilitate în viață”, iar cei mai mulți dintre ei s-au declarat dezamăgiți de comandanții lor, de ordinele primite și de dotări. Aproape jumătate dintre prizonierii chestionați s-au predat voluntar, ceea ce autorii sondajului consideră că „atestă moralul scăzut al armatei ruse”, potrivit Digi24.
UPDATE Corespondenții militari Z au anunțat înlăturarea generalului Valeri Gherasimov de la comanda armatei ruse care luptă în Ucrainei.Președintele rus Vladimir Putin l-ar fi revocat pe șeful Statului Major. Gherasimov se află la conducerea grupului de trupe ruse care luptă în Ucraina din ianuarie 2023, înlocuindu-l în aceast post pe generalul Serghei Surovikin.Moscow Times scrie, citând corespondenții militari Z ruși, că, în mod oficial, Gherasimov rămâne în funcția de șef al Statului Major al Rusiei, dar „nu are nimic de-a face cu războiul din Ucraina”, potrivit Ziare.com.
UPDATE Ucraina prezintă modul în care Rusia ar putea transforma centrala nucleară Zaporojie într-o „bombă murdară”. Ministerul de Externe ucrainean a distribuit un videoclip care prezintă trei scenarii care ar putea duce la o astfel de situație, potrivit SkyNews.
Primul scenariu: Centrala are șase reactoare, sunt 7703 bare cu uraniu (combustibil nuclear folosit pentru aceste reactoare). Sunt depozitate în reactoare, sau în spațiile de depozitare din apropierea centralei. Aruncarea în aer a acestora duce la răspândirea radiaților în atmosferă. Acest lucru ar transforma centrală într-o „bombă murdară”.
Scenariul doi: Centrala este răcită cu apă din bazinele din apropiere. Acestea sunt alimentate dintr-un canal aflat în spatele centralei. Dacă acest canal rămâne fără apă, reactorul se încălzește și există riscul unei explozii. Același lucru se întâmplă și în cazul în care centrala rămâne fără alimentare cu energie.
Al treilea scenariu: Rușii care ocupă centrala pot provoca un incident nuclear din interiorul ei printr-o comandă care să ducă la supraîncălzirea reactorului, ducând la topirea miezului. „Fiecare scenariu are potențialul unui accident care să provoace de la un incident minor, la o catastrofă de amploarea celei de la Cernobîl”, mai precizează MAE ucrainean.
