Comisia Electorală Centrală (CEC) a respins marți, 11 iulie, cererea membrilor echipei fugarului Ilan Șor, de înregistrare a grupului de inițiativă pentru desfășurarea unui referendum republican consultativ, înregistrată la Comisie pe 29 iunie, curent. Acesta e referea la „ direcția de integrare externă a țării și statutului de neutralitate”. În procesul de examinare a documentelor prezentate, Comisia a constatat nerespectarea criteriilor minime de constituire a grupului de inițiativă.
Conform procesului-verbal al adunării cetățenilor pentru inițierea referendumului republican consultativ, s-a declarat participarea a 682 de cetățeni, totodată, s-a menționat că grupul de inițiativă a fost constituit din 110 de persoane. Datele referitoare la 4 membri sunt eronate, ceea ce reduce sub acest aspect numărul de persoane admisibile la cifra de 106, susțin membrii CEC.
„În urma contrapunerii listei participanților la adunarea de constituire a grupului de inițiativă, cu lista membrilor grupului de inițiativă constituit, s-a atestat că 22 de persoane nu se regăsesc în lista participanților la adunarea cetățenilor, fapt ce se confirmă prin semnăturile președintelui și secretarului grupului de inițiativă înscrise pe aceste liste.
Astfel, rezultând un număr de doar 84 de persoane, ceea ce este sub minimumul de 100 de persoane cu drept de vot care constituie grupul de inițiativă, necesar pentru înregistrarea acestuia, conform prevederilor art. 191 alin. (4) din Codul electoral”, se arată în hotărârea CEC.
Totodată, Comisia a atras atenția asupra normelor legale care statuează că „referendumul republican nu se desfășoară în cazul instituirii/declarării stării de urgență, de asediu ori de război şi nici în decursul a 120 de zile de la ridicarea stării respective”, precum și că „referendumul republican nu poate avea loc în ziua alegerilor parlamentare, prezidențiale și a celor locale generale și nici cu 60 de zile înainte și cu 60 de zile după ziua desfășurării alegerilor”.
Astfel, prin hotărârea Parlamentului nr. 133/2023, starea de urgență pe întreg teritoriul Republicii Moldova declarată prin hotărârea Parlamentului nr. 41/2022, a fost prelungită cu 60 de zile începând cu data de 4 iunie 2023.
Iar prin hotărârea nr. 1108 din 4 iulie 2023, Comisia a stabilit data de 5 noiembrie 2023 pentru desfășurarea alegerilor locale generale.
„În acest context, dar și a prevederilor Codului electoral legate de termenul pentru colectarea semnăturilor susținătorilor referendumului republican care nu poate fi mai mic de 2 luni și mai mare de 3 luni, și cele care prevăd competența Parlamentului de a stabili data referendumului cu cel puțin 60 de zile înainte de ziua desfășurării lui, în interiorul termenelor de menționate supra, nu este posibilă desfășurarea unui referendum republican”, notează CEC.
Membrii echipei fugarului Ilan Șor, condamnat la 15 ani de închisoare în dosarul „Frauda bancară”, au depus la 29 iunie, actele la CEC pentru înregistrarea grupului de inițiativă privind „organizarea unui referendum consultativ cu privire la direcția de integrare externă a țării și statutului de neutralitate”.
TV8.md amintește că fugarul Ilan Șor, condamnat la 15 ani de închisoare în dosarul „Frauda bancară”, a anunțat despre formarea blocului politic „Șansă, Obligații, Realizări”. Anunțul a fost făcut la o săptămână după ce Partidul Șor a fost scos în afara legii.
Curtea Constituțională a pronunțat, pe 19 iunie, hotărârea în raport cu sesizarea Guvernului Republicii Moldova, privind verificarea constituționalității formațiunii.
Potrivit CC, partidul se consideră dizolvat de la data pronunțării prezentei hotărâri. Astfel, niciun act al acestui partid, adoptat după pronunțarea deciziei, nu are valoare juridică.
Deputata Marina Tauber susține că decizia Curții Constituționale cu privirea la scoaterea Partidului Șor în afara legii nu schimbă nimic pentru echipa sa. Ba mai mult, membrii deja au alte formule pentru activitatea ulterioară.
„Este o decizie fără precedent, o decizie rușinoasă. Devenim vestiți în toată lumea prin faptele rușinoase, prin precedente care creează situații foarte periculoase. Noi cu dumneavoastră vom mai vedea consecințele acestei decizii. Noi, echipa lui Ilan Șor rămânem Partidul Șor. Dacă ei ne-au luat ștampila, Dumnezeu cu ei, echipa noastră rămâne puternică și mai consolidată. Deja avem mai multe formule cum să continuăm lupta noastră. Decizia aceasta nu schimbă nimic pentru noi”, a spus Tauber, după finalizarea ședinței CC.
Iar avocatul formațiunii Șor, Aureliu Colenco, spune că va ataca la CEDO decizia Curții Constituționale cu privirea la scoaterea partidului în afara legii.
Pe 13 aprilie, magistrații Curții de Apel l-au condamnat pe Ilan Șor la 15 ani de pușcărie pe Ilan Șor în dosarul „Frauda bancară”. Acesta a fost găsit vinovat de escrocherie și spălare de bani, astfel că toată averea lui, pe care era aplicat sechestru, urmează să fie confiscată în favoarea statului.
Este vorba despre bunuri estimate la cinci miliarde 291 de milioane de lei. Imediat după pronunțarea sentinței, Ilan Șor a declarat, într-o intervenție pe Facebook, că magistrații au emis o hotărâre ilegală și i-a amenințat cu pușcăria.
Ilan Șor a părăsit țara în 2019, imediat ce Partidul Democrat a anunțat că pleacă de la guvernare. Acesta se află în Israel, de unde organizează proteste împotriva guvernării.
Ulterior, Ilan Șor a rămas fără fotoliul de deputat. Parlamentul a examinat joi, 27 aprilie, proiectul de hotărâre prin care se constată încetarea de drept a calității de deputat în Legislativ. Proiectul a fost susținut de 56 de deputați, iar 26 nu au votat.
Șor a afirmat că retragerea mandatului său de deputat contravine legislației naționale, dar și jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO).
