Președintele României Klaus Iohannis a declarat înainte de începerea Summitului NATO că va susține adoptarea unor măsuri suplimentare privind Flancul Estic, menționând că adoptarea Planurilor de Apărare Regionale vor permite un răspuns eficient al Alianței la două amenințări majore: Rusia și terorism. Oficialul român a arătat totodată că „la aceasta se adaugă sprijinul pentru partenerii vulnerabili, mai ales pentru Republica Moldova, cea mai expusă presiunilor Rusiei.
„Summitul care începe astăzi, la Vilnius, este nu doar unul de implementare a deciziilor adoptate anul trecut, la Madrid, ci reprezintă și un moment al deciziilor importante și al premierelor în postura Aliată și în relația NATO cu partenerii”, a spus președintele Iohannis, menționând că, „în ceea ce privește obiectivele prioritare pentru România, acest Summit are mize importante, care țin de prioritățile noastre de politică externă și de securitate”.
Totodată, președintele României a afirmat că „obiectivele noastre sunt, în primul rând, cele care țin de noua postură de descurajare și apărare a Alianței, care se bazează pe conceptul de Apărare Înaintată. Acest concept a fost anunțat la Madrid, adică o prezență NATO consolidată din toate punctele de vedere”.
„Voi susține adoptarea de măsuri suplimentare pentru consolidarea Flancului Estic pe toate componentele operaționale. Adoptarea Planurilor de Apărare Regională, inclusiv a celui care include România, reprezintă un element central, care va permite un răspuns eficient al Alianței la două amenințări majore: Rusia și terorism. Urmărim, de asemenea, menținerea unei implicări sporite aliate în regiunea Mării Negre, ca regiune de importanță strategică pentru securitatea euroatlantică”, a mai spus președintele.
În ceea ce privește Ucraina, România va continua să fie un susținător ferm al integrării în NATO, a afirmat liderul de la Cotroceni.
„Voi susține un angajament sporit în termeni politici și practici, care să permită o mai mare apropiere a acestui stat de Alianță. Dorim să marcăm progrese în ceea ce privește aderarea Ucrainei la Alianță construind pe baza angajamentului asumat de NATO la București, în 2008”, a transmis Iohannis.
Șeful statului a arătat totodată că „la aceasta se adaugă sprijinul pentru partenerii vulnerabili, mai ales pentru Republica Moldova, cea mai expusă presiunilor Rusiei. Astfel, voi avea un mesaj fără echivoc cu privire la susținerea consolidării capacității de apărare și a rezilienței Republicii Moldova”.
„La Summit voi puncta și valoarea de netăgăduit a legăturii transatlantice pentru securitatea noastră, a tuturor, în special în actualul context de securitate. De asemenea, voi susține adoptarea unui angajament sporit în ceea ce privește investițiile în apărare, necesar pentru a consolida așa-numitul Defence Pledge, din 2014”, a mai transmis președintele.
La Summitul de la Vilnius, care are loc într-un moment critic pentru securitatea euroatlantică, în al doilea an de la începerea agresiunii ruse asupra Ucrainei, liderii aliați vor evalua implementarea deciziilor adoptate la Summitul de la Madrid din 2022, când a fost adoptat și Conceptul Strategic în vigoare, cu accent pe consolidarea posturii aliate de descurajare și apărare. De asemenea, un obiectiv important vizează sprijinul politic și practic pentru Ucraina, precum și realizarea de progrese concrete în direcția aderării sale la Alianță.
Totodată, Republica Moldova participă în premieră la nivel de ministru de externe pentru prima dată la un summit NATO. În cadrul reuniunii, ministrul Nicu Popescu va ține un discurs în care va prezenta viziunea autorităților țării noastre asupra evoluțiilor ce țin de securitatea regională, măsurile pe care Republica Moldova le întreprinde pentru contracararea provocărilor la adresa securității Republicii Moldova, precum și despre modalitățile de aprofundare a cooperării Republica Moldova-NATO.
De asemenea, ministrul Nicu Popescu va avea întrevederi cu mai mulți omologi și oficiali din țările membre NATO și țările partenere.
Totodată, liderii celor 31 de țări membre ale Alianței vor analiza securitatea de pe continentul european, în contextul invaziei ruse în Ucraina. Kievul are cele mai mari așteptări de la Summit și anume garanții pentru aderarea la Alianța NordAtlantică, la final de război.
Asta după ce state importante, precum SUA și Germania, au anunțat că Ucraina încă nu este pregătită să adere la NATO. Totuși, primele vești bune pentru țara vecină au fost anunțate în ajunul reuniunii.
Ministrul ucrainean de Externe, Dmitro Kuleba, a anunțat luni, 10 iulie, că Alianța a decis să simplifice procedura de aderare a Kievului la organizație și elimină planul de acțiuni.
