Acum doi ani, Republica Moldova se lăuda cu opt autospeciale noi, de tip FRAP, care au costat - toate împreună - peste un milion de euro. Au fost procurate de la o firmă din România, dar nu din bani publici, ci garantați de Uniunea Europeană, printr-un proiect transfrontalier. Și, în timp ce contractul prevedea ca achitarea să aibă loc în decurs de trei luni de la data livrării, iată că nici după 2 ani distanță, plata integrală nu a avut loc. De fapt, doar jumătate din sumă a fost achitată. Este constatarea Curții de Conturi, care a publicat recent un raport de audit al tuturor instituțiilor subordonate Ministerului de Interne.
S-a mai stabilit că licitația pentru cele opt autospeciale a fost anunțată și desfășurată, chiar dacă bani pentru acoperirea acestui contract NU ERAU. „Asemenea probleme se întâmplă practic la toate proiectele de acest fel”, explică șeful Inspectoratului General pentru Situații de Urgență. Potrivit lui, achitarea integrală și la timp pentru lotul de autospeciale nu a fost posibilă din cauza altor parteneri de proiect, care au admis întârzieri. Stingerea datoriilor ar urma să aibă loc până la sfârșitul lunii septembrie.
„Autospeciala dată este dotată cu mai multe module. Avem modulul pentru stingerea incendiilor cu apă și cu spumă. Putem pompa apă din spații inundate. Are și un sistem de iluminare. Poate interveni chiar și la stingerea vegetației uscate. Aici avem secțiunea pentru asistență de urgență, e ca o sanitară de tip B1. Aici avem echipamentul de descarcerare, este unicul de la noi din dotare care este pe acumulatoare, nu necesită echipament greu. Este mult mai ușor de gestionat.
Iată secțiunea pentru echipamentul auxiliar. Tot necesarul pentru o intervenție. - Dle Ceban, mă uit că sunt noi, în afară de topor. Nu au fost folosite? - Noi am intervenit cu această autospecială la tabăra de câmp de la Palanca, a avut și o intervenție transfrontalieră. O fetiță din Ucraina, bolnavă, a fost adusă aici. - Ultima dată când a fost folosită? - Conform destinației, ultima dată a fost la tabăra Palanca. Vreun an în urmă”.
Deși este o autospecială multi-rol, destinată intervenției rapide în cazul unui incendiu sau accident, evacuării și transportului victimelor, autospeciala din imagine a fost folosită, conform destinației, ultima dată acum un an. Salvatorii o mai expun și atunci când sunt organizate lecții pentru copii ori la diferite instruiri. Ca să fie scoasă mai des în misiuni de salvare, e nevoie de paramedici, care însă, la unitatea din Anenii Noi, lipsesc.
„- Această autospecială se folosește inclusiv la instruirea copiilor, la serviciul de prevenire, le demonstrăm cum se folosește... - Dacă e atât de bună, de ce nu se folosește mai des? - Din păcate, la moment noi nu avem SMURD și paramedici și doar cu efectivul din secție activăm. Urmează să fie utilată cu un troliu în față pentru a putea fi folosită la lucrări de extragere a persoanelor căzute în fântâni”.
Această autospecială face parte din lotul de 8 autospeciale de tip FRAP achiziționate de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență acum doi ani, prin intermediul proiectului transfrontalier SMURD 2, care este finanțat de Uniunea Europeană. Pentru a le procura, entitatea a desfășurat o licitație, ce a fost câștigată de compania Deltamed SRL din România. Valoarea lotului a fost de 1,13 milioane de euro. Cu alte cuvinte, o unitate a costat peste 140 de mii de euro ori circa 3 milioane de lei. Inspectoratul urma să achite mijloacele financiare în decurs de 90 de zile după primirea autospecialelor. Autospecialele au fost aduse în Republica Moldova în luna iulie 2021, moment relatat și de către mass media.
Am vrut să aflăm în baza căror criterii s-a optat pentru procurarea acestui tip de autospeciale, dar atât fostul șef al IGSU, Mihai Harabagiu, cât și fostul manager de proiect, nu ne-au răspuns la apelurile noastre de telefon. De altfel, un raport de audit, efectuat recent de Curtea de Conturi, constată că, chiar și după doi ani distanță, aceste opt autospeciale nu au fost achitate în totalitate. Din raportul curții, aflăm și motivul neachitării: aprobarea întârziată a listei auditorilor acreditați să efectueze verificarea corectitudinii cheltuielilor și depunerea cu întârziere a cererilor intermediare de finanțare.
Pe de altă parte, șeful Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, Alexandru Oprea, susține că primele două tranșe către compania care a livrat autospecialele FRAP au fost deja achitate. Cumulativ, constituie 56% din valoarea totală a lotului. Acum, inspectoratul este în așteptarea celei de-a treia tranșe, care este și ultima, pentru a stinge în totalitate datoriile.
„Problema este că noi contract cu Deltamed într-adevăr avem, dar nu ne-au venit banii din Uniunea Europeană ca să le putem achita la deltamed, deși noi ne-am onorat obligațiunile pentru Uniunea Europeană. Noi le-am achitat 633 și ceva de mii de euro, cam 56 la sută am achitat. Ultima tranșă a fost anul trecut în toamnă, deci cum am primit banii, imediat am făcut toate achitările”.
Ultima tranșă - de circa 800 de mii de euro - va fi utilizată pentru stingerea restanțelor către firma românească, dar și pentru cheltuieli administrative.
„Noi comunicăm cu ei, ne înțeleg, explicăm că noi suntem dependenți de încă 5 parteneri în proiect și dacă cineva întârzie, îi trage pe toți înapoi. Așa se întâmplă și aici. A doua tranșă am așteptat-o 1 an și jumătate. Asta este realitatea, chiar dacă noi ne străduim să facem tot, suntem dependenți de alții. Așa lucrează programele UE, atunci când ai doi parteneri nu poți merge unul în fața altuia”.
Din proiectul transfrontalier SMURD 2 fac parte șase instituții publice: trei din Republica Moldova și trei din România. Din bugetul total al proiectului - de 10 milioane de euro - 3 milioane și jumătate i-au revenit Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, din care peste un milion de euro a fost pentru procurarea celor 8 autospeciale de tip FRAP. Toți cei șase parteneri ai proiectului trebuie să respecte calendarul de implementare a activităților, aprobat anterior. Dacă unul dintre ei nu se încadrează în termeni, afectează și pe ceilalți. Respectiv, și finanțarea este dată peste cap, explică Alexandru Oprea.
„- Probleme de acest fel se întâmplă practic la toate proiectele. Doar că întârzierile se întâmplă la care câteva luni, la care câțiva ani. E o chestie firească. - Se organizează o licitație publică, dar nu sunt bani pentru a o acoperi? - Nu cred că este corect să zicem așa. Atât timp cât avem un contract de grant cu UE care spune că acestea sunt mijloacele financiare care urmează să vină la dvs. - E un fel de garanție? - Da, contractul de grant e și este acoperire financiară. Doar că tehnic vorbind banii din acest contract de grant urmează să vină după ce toate activitățile au fost desfășurate, după ce au fost verificate, mă refer aici la auditare și după ce au fost acceptate de la toți partenerii implicați în proiect, toate etapele parcurse. Abia după UE oferă finanțarea, așa lucrează toate proiectele UE”.
Din cauza că IGSU a organizat licitația publică privind achiziția a 8 vehicule speciale în lipsa finanțării externe a proiectului, în anul 2021 s-au format neregulamentar datorii în sumă de aproape 23 de milioane de lei. Anul trecut, datoria a constituit puțin peste 12 milioane de lei, se mai menționează în raportul Curții de Conturi. Comentând această constatare, șeful inspectoratului susține că în fiecare an, când se planifica bugetul, se includea și valoarea tranșei așteptate de la Uniunea Europeană, dar pentru că nu ajungea, se reflecta ca datorie.
„Noi tot suntem în așteptarea tranșei și de fiecare dată planificăm acest loc, cum îi zic colegii de la Ministerul Finanțelor - spațiu fiscal. Dar banii nu vin. Din această cauză, ei consideră acest lucru ca datorie, pentru că nu au venit banii din UE. Dacă nu au venit, nu putem achita. Această problema de neachitare a tranșei din partea programului finanțat de UE, are două componente - intrări și ieșiri. Noi am planificat, dar banii nu au ajuns. Este o chestie tehnică”.
Deocamdată, nu se știe când urmează să fie debursată ultima tranșă. Până atunci, implementarea proiectului a fost extinsă și ar urma să se încheie la sfârșitul lunii septembrie 2023. Am solicitat un comentariu la acest subiect și de la compania românească Deltamed. În răspunsul ce ne-a fost expediat aflăm că: „Deltamed a participat la o licitație publică, organizată cu scopul de a achiziționa 8 vehicule speciale de tip F.R.A.P. (Fire Rescue Ambulance Personal). În documentele pe baza cărora ne-am înscris la licitație, erau prezentate public date privind condițiile de participare, finanțatorul proiectului, valoarea contractului, termenele de livrare, condițiile de recepționare a lucrărilor și condițiile de plată. Deltamed și achizitorul IGSU au fost permanent în contact pe acest proiect atât în ceea ce privește execuția lui cât și plățile. Discutăm permanent inclusiv despre întârzieri la plată însă avem certitudinea că vorbim despre situații punctuale, care vor fi rezolvate în momentul îndeplinirii obligațiilor tuturor partenerilor și beneficiarilor în proiectul SMURD 2.
Am încercat să aflăm de la agentul economic și dacă există anumite penalități din cauza achitării întârziate, singurul răspuns la această întrebare a fost doar că „nivelul penalităților este stabilit în contractul încheiat la finalul licitației și respectă legislația în materie”.
Pe lângă achiziția celor opt autospeciale de tip FRAP, în cadrul proiectului, IGSU trebuie să construiască și patru heliporturi pentru aterizarea și decolarea elicopterelor SMURD. Două au fost deja amenajate, susține șeful inspectoratului - unul lângă spitalul clinic municipal Bălți, iar celălalt - lângă Institutul Mamei și Copilului. Urmează încă două, iar până în septembrie, lucrările ar trebuie să fie încheiate.
„Zilele următoare o să înceapă lucrările propriu-zise la platforma de decolareaterizare la Spitalul Clinic Republican, agentul economic a fost selectat, contractul a fost semnat. Al patrulea heliport, care va fi funcțional și pe noapte, din preajma spitalului municipal din Cahul, achiziția a început săptămâna trecută, în septembrie, lucrările urmează să fie finalizate”.
Spre comparație cu autospecialele, bugetul pentru amenajarea acestor platforme este mai redus. De exemplu, heliportul de lângă Spitalul Clinic Republican costă circă 40 de mii de euro. Raportul de audit al Curții de Conturi se remite mai multor entități ale statului, pentru informare ori pentru examinare, fiind vorba de Parlament, Președinție, Guvern, Ministerul Finanțelor, Ministerul Afacerilor Interne și Procuratura Generală. Cea din urmă ar urma să se autosesizeze în baza concluziilor din raport.
Un reportaj de Veronica Gherbovețchii
Imagine și montaj de Vlad Glinjan
