25 iulie 2023, ora 13:04

Ministerul Culturii a sesizat Procuratura Generală și solicită crearea unui grup de anchetă specializat în investigarea distrugerii monumentelor istorice, în urma publicării unui raport de către Agenția de Inspectare și Restaurare a Monumentelor.

Potrivit unui comunicat al ministerului, din 2022, au fost întocmite zeci de procese verbale de constatare a infracțiunilor, transmise Agenției pentru Supraveghere Tehnică și Poliție. Totodată, au fost consemnate numeroase cazuri de demolare a monumentelor și construire de noi edificii, cele mai multe dintre care se referă la perioada anterioară constituirii noului Minister al Culturii.

Raportul Agenției de Inspectare și Restaurare a Monumentelor oferă o listă a actelor întocmite pentru anii 2022 și 2023, inclusiv adresările către Procuratură. Agenția a constatat, de asemenea, că în perioada 2018-2021 nu a fost înaintată nicio contestare privind demolarea monumentelor.

În baza raportului Agenției de Inspectare și Restaurare a Monumentelor, Ministerul Culturii a făcut apel către procurorul general interimar, Ion Munteanu, solicitând preluarea controlului asupra situației și instrumentarea dosarelor de demolare a monumentelor.

„Distrugerea patrimoniului, în cele mai multe cazuri, este de natură organizată, acțiuni comise de grupuri infracționale, ale căror scop este demolarea monumentelor și construirea ulterioară a clădirilor cu mai multe nivele. Aceste activități ilegale conțin falsuri în documente, proiecte cu abateri de la normativele în construcție, eliberarea de autorizații de construcții ilegale, tentative de a construi noi clădiri pe locul monumentelor distruse, sub pretextul reconstrucției”, se menționează într-un comunicat al Ministerului Culturii.

Ministerul mai consideră necesară înăsprirea răspunderii pentru distrugerea monumentelor, prin operarea de modificări corespunzătoare în Codul penal și contravențional.

23 decembrie 2024, ora 19:57

Campania electorală pentru prezidențialele și referendumul constituțional privind parcursul european din luna octombrie a fost cea mai murdară, în ea fiind investiți o mulțime de bani în scop de publicitate și promovare inclusiv a falsurilor în spațiul online. 

Totuși, s-ar putea ca aceasta să nu fi fost ultima atât de mult influențată atât de mult influențată de puterea falsurilor lansate pe internet. Expertul WatchDog Andrei Curăraru crede că fenomenul abia ia avânt, iar moldovenii se vor vedea nevoiți să învețe să separe singuri adevărul de minciună și să analizeze critic orice informație. 

„Multă lume încă crede în falsurile lansate în acea campanie... Trebuie să ne obișnuim cu ideea că de fiecare dată vom fi bombardați de falsuri, iar moldovenii trebuie să aibă o viziune mai critică și să caute o a doua și a treia sursă, să încerce singuri să depisteze falsurile. Trebuie să înțelegem că salvarea celui care se îneacă este responsabilitatea celui care se îneacă”, a menționat Andrei Curăraru în ediția de luni, 23 decembrie a emisiunii „Alo, TV8” de la TV8. 

În opinia expertului, statul a încercat să creeze mecanisme de intervenție în ceea ce privește fenomenul falsurilor răspândite în timpul campaniilor electorale, însă amploarea acestuia este de multe ori peste puterile autorităților. 

„Dacă o să contăm mereu pe stat să blocheze, interzică și așa mai departe, statul tot timpul va rămâne în urmă pentru că sofisticarea, numărul, banii care se investesc în știrile false sunt în continuă creștere și vom avea acest joc de-a v-ați ascunselea. O să blocheze un site și o să apară cinci în schimb. Acest joc nu poate fi la nesfârșit, trebuie și noi societatea să intervenim”, a remarcat Andrei Curăraru. 

Campania electorală din această toamnă a fost marcată de o serie de falsuri lansate în spațiul online, majoritatea referindu-se la presupusa pierdere a identității, înarmare, NATO și integrarea în UE.