31 iulie 2023, ora 16:03

Deputații au votat pentru prelungirea stării de urgență pentru încă 60 de zile, în legătură cu războiul provocat de Rusia în Ucraina. Pentru au votat 55 de deputați.

„Războiul încă persistă. Războiul din Ucraina s-a apropiat și mai mult și noi. Avem bombardamentele infrastructurii civile în Odesa, în Reni. Rusia atacă vecinii noștri și nu doar îi omoară, dar și creează dificultăți de a trăi. 

Acest lucru ne afectează și pe noi. Observăm că și țările NATO, precum Polonia, devin tot mai alarmate, își trag resursele militare mai aproape de frontiera cu războiului. (...) Guvernul are necesitatea de interveni prompt când securitatea țării este în pericol”, a afirmat Recean în fața deputaților.

„Evenimentele recente din Ucraina arată că războiul brutal al Federației Ruse declanșat împotriva Ucrainei continuă să se agraveze. Atacurile cu drone și rachete de croazieră ale Rusiei asupra bazelor militare și infrastructurii ucrainene, precum și asupra unor zone portuare ale Mării Negre și ale Dunării (aproape de frontiera Republicii Moldova în regiunile Odesa și Reni - Ucraina) au creat o situație de securitate gravă. Republica Moldova se află la doar câțiva kilometri distanță de aceste zone de conflict, ceea ce o face vulnerabilă la amenințări directe”, este menționat în proiect.

Totodată, este indicat că riscurile pentru securitatea țării sunt mari ca urmare atât a atacurilor care au avut loc în imediata apropiere de frontiera NATO, asupra portului Reni, cât și a declarațiilor recente ale oficialilor ruși privind statele NATO. 

 „Polonia a dislocat deja trupe suplimentare la frontiera de est a statului. Totodată, se menține o situație de pericol de accident nuclear la centrala electrică de la Zaporojie, aflată sub controlul trupelor ruse.  Persistă amenințările directe asupra teritoriului național, care apar în principal prin survolul accidental al spațiului aerian cu drone sau rachete. Această situație poate afecta suveranitatea teritorială și securitatea publică, energetică, a comunicațiilor terestre și portuare ale țării”, se arată în nota informativă a proiectului, în care se menționează că sistarea acordului privind exportul de cereale prin bazinul Mării Negre, impusă de Rusia la data de 17 iulie, va afecta Republica Moldova. 

Astfel, în proiect se arată că perturbarea lanțului logistic maritim va duce la creșterea tranzitului de cereale prin Republica Moldova. „Acest lucru ar putea implica riscuri de perturbare a activităților punctelor de trecere a frontierei cu Uniunea Europeană, ducând la formarea de cozi kilometrice în apropierea hotarului cu România, cu impact negativ asupra securității traficului rutier și infrastructurii de drumuri naționale”.

De asemenea, Republica Moldova rămâne a fi expusă amenințărilor asimetrice și unui larg spectru de manifestări ale războiului hibrid, inclusiv promovarea informațiilor false și manipulări cu scop militar, spionajul străin și escaladarea violenței interetnice și intercomunitare în zonele tensionate, potrivit proiectului.

La data de 24 februarie 2022, la propunerea Guvernului, Parlamentul a declarat starea de urgenţă pe întreg teritoriul ţării, ţinând cont de pericolul iminent la adresa securităţii naţionale provocat de războiul din Ucraina.

Solicitarea a fost motivată de ameninţările existente şi, respectiv, de necesitatea asigurării securităţii aprovizionării cu resurse energetice, gestionării fluxului de refugiaţi şi a contracarării altor riscuri de securitate.

14 noiembrie 2024, ora 18:07

Conflictul de pe Nistru rămâne un subiect rar abordat în spațiul public, mai des evocat la comemorarea victimelor din 2 martie. Deși această dată este considerată începutul oficial al războiului, primele ostilități au izbucnit încă pe 2 noiembrie 1990, în urma unor confruntări violente pe podul de la Dubăsari, pe care autoproclamatele autorități de la Tiraspol încearcă să le prezinte ca pe o tentativă de apărare. 

Iată cum sunt prezentate ciocnirile de la Dubăsari din 2 noiembrie 1990 la un post de televiziune din stânga Nistrului:

„La Dubăsari și-am amintit de evenimentele din 2 noiembrie, 1990. Atunci, forțele armate ale Moldovei au făcut prima încercare de a ataca Dubăsarii. Au aplicat armele asupra apărătorilor pașnici. Trei apărători au decedat, 16 persoane au fost rănite”.

În realitate, violențele de pe podul de la Dubăsari au fost create artificial de către separatiști. Într-un interviu din 2010, Ion Costaș, fost ministru al afacerilor interne al Republicii Moldova în perioada 1990-1992 și ministru al apărării în 1992 spunea: 

„După referendumul din 12 august 1990, privind crearea aşa numitei republici moldovenești nistrene, a fost planificată o operațiune de eliminare din Dubăsari a autorităților legale.

La 1 noiembrie, pe drumuri au fost instalate puncte de control, s-a blocat podul de peste Nistru, iar la 2 noiembrie au fost scoase cu forța mulțimii, dirijata de separatiști, organele locale ale puterii (instanța de judecată, procuratura, executivul) din sediile administrative. Pentru restabilirea ordinii în oraș, au fost trimise subunități ale MAI din Moldova.

Pe drumul de acces spre Dubăsari au avut loc ciocniri cu populația civilă, în timpul cărora s-au înregistrat victime, iar în noiembrie 1991, pe același pod de la Dubăsari, au mai decedat încă trei polițiști (Iabloctcin Genadii cu doi camarazi ai sai) din trupele cu destinație specială. În esenţă, anume cu aceste evenimente a început confruntarea armată între poliţia moldovenească şi formaţiunile separatiste înarmate.”

Dar, în filmul documentar „Zile de cumpănă”, care reflectă evenimentele acelor zile, jurnalistul Gheorghe Mârzencu povestește:

„La un început de noiembrie al anului 1990, Dubăsarii iar s-au lăsat cuprinși de forfota internaționalistă. Detașamente bine instruite de legionari au atacat instituțiile de stat raionale: primăria, procuratura, judecătoria. Până a asalta poliția, au purces la baricadarea acestui pod – arteră vitală pentru transportul a Moldovei”.

Conform unui articol, publicat de doctorului în științe istorice și participant al conflictului militar de pe Nistru, Stanislav Covalschi, separatiștii au instalat un punct de control pe podul de la Dubăsari, blocând accesul peste Nistru. Această acțiune a fost una bine calculată, deoarece podul reprezintă un obiectiv strategic important, iar autoritățile de la Chișinău erau obligate să reacționeze.

„- De ce ați blocat drumul cu autobuzul dumneavoastră? - Pentru că m-au rugat deputații noștri, să blochez drumul. -Cine mai exact? - Nu-i cunosc după nume, dar îi cunosc la față. - Deputații dumneavoastră din Sovietul Orășenesc? - Din Sovietul Orășenesc”, declara unul dintre manifestanți.

În paralel cu blocarea podului de la Dubăsari, separatiștii înarmați, care s-au întors din Găgăuzia, au acaparat instituțiile publice din oraș, ale organelor de drept, forțând angajații să plece de la postul de muncă. Astfel, incidentul de pe podul de la Dubăsari a fost organizat de separatiștii, nu de populația civilă.

Trupele MAI au intervenit pentru a debloca podul blocat, însă situația a degenerat rapid când mulțimea a început să arunce cu pietre și cocktailuri Molotov asupra polițiștilor. În încercarea de a calma spiritele, forțele de ordine au tras un foc preventiv în aer, dar atacurile au continuat. Separatiștii au agresat din nou trupele MAI, iar trei polițiști au fost aruncați în râul Nistru. Covalschi susține că  prima victimă din rândul manifestanților a fost Vladimir Glotcu, care era înarmat cu un pistol automat.

Comisia Sovietului Suprem al Rusiei, care a investigat cazul, a concluzionat că gloanțele care au ucis cele trei persoane – doi moldoveni și un ucrainean – nu proveneau din armele poliției. Ancheta Procuraturii URSS a stabilit ulterior că autoritățile de la Chișinău au acționat în conformitate cu legea în vigoare.