Minoritățile naționale ar trebui să vorbească limba română în societate, consideră ex-deputatul Iurie Reniță, potrivit căruia, astfel, ar arăta respect față de țara în care trăiesc. De cealaltă parte, fostul deputat Nicolae Pascaru crede că limba e o „temă foarte intimă” pentru fiecare cetățean și deși limba română e „aceeași ca moldoveneasca”, ar trebuie „să păstrăm rădăcina moldovenească”. Declarațiile au fost făcute în cadrul ediției din 7 martie a emisiunii „Freedom” de la TV8.
„După mine, sunt două subiecte vizavi de studierea limbii române, unul este interesul personal și al doilea - social. Când e cazul de cel personal, n-a existat și cred că nici nu va exista pentru un cetățean al Republicii Moldova și oricare care se află pe teritoriul țării, să vorbească acasă, în cadrul familiei, limba pe care el o consideră. Să vorbească și engleza, japoneza, mandarina.
În momentul în care tu intri în relație cu cetățenii și cu statul, te angajezi într-un alt mecanism. Eu dacă aș merge în Federația Rusă, în mod firesc, m-aș adresa în limba rusă. Asta înseamnă respect de țara, statul, în care locuiești și trăiești. Dacă merge un cetățean din Republica Moldova, de etnie rusă, în SUA sau China, ce întreabă? Do you speak russian? (Vorbiți rusa?). Când e vorba de alte țări, acolo trebuie să învețe limba. Aici, de ce? Asta a fost politica de sus și acum se revine la normalitate”, a menționat Iurie Reniță.
Deputatul PAS, Dorian Istratii, a subliniat că vor fi disponibile cursuri gratuite pentru toți cetățenii alolingvi.
„În serviciul public, e obligatoriu de cunoscut limba română. Că nu doresc să vorbească, asta e altceva, dar în serviciul public, în baza concursului, trebuie să participe doar persoane care cunosc limba română”, a adăugat acesta.
Iar ex-deputatul Nicolae Pascaru a precizat că nu e „împotriva limbii române, dar trebuie să construim și să facem conștiința asta moldovenească”.
„Limba este o temă foarte intimă pentru fiecare locuitor al Republicii Moldova. Pentru cineva, limba română este super aproape de ei. Sunt alții, pentru care limba moldovenească e aproape de ei. Nu este diferență, limba română și moldovenească este aceeași limbă. Noi respectăm românii.
Când vorbesc de limba moldovenească eu vorbesc cum a spus în 1989 Mircea Snegur. Denumirea țării Moldova are legătură cu moldovenismul nostru care e din istorie. Ștefan cel Mare, strămoșii noștri s-au luptat pentru Moldova. Noi avem rădăcina asta moldovenească pe care trebuie s-o păstrăm”, a spus Pascaru.
„Preocuparea noastră majoră este generația tânără a reprezentanților etniilor care sunt. Cei care 60-80 de ani, niciodată n-ai să mai forțezi și nu e cazul. Noi am fost și suntem în continuare suficient de toleranți și înțelegători cu ei, că asta a fost mentalitatea de a domina. Dar celor tineri, trebuie să le motivăm, să le explicăm că sunt cetățeni ai Moldovei și nu ai Rusiei și că trebuie să respecte statul și limba s-o vorbească corect”, a punctat Iurie Reniță.
TV8.md reamintește că pe 2 martie, Parlamentul a votat în prima lectură proiectul potrivit căruia în toată legislația Republicii Moldova, sintagma „limba română” va lua locul „limbii moldovenești”. Vor fi substituite și sintagmele „limba oficială”, „limba de stat” și „limba maternă”.
Inițiativa deputaților PAS pentru substituirea în textul legilor Republicii Moldova și în Constituție a sintagmei „limba moldovenească” cu sintagma „limba română” a încins spiritele la ședința Parlamentului. Deputații BCS au venit cu postere și au blocat tribuna Legislativului în semn de protest. Mai mulți dintre ei s-au îmbrâncit.
