Relațiile dintre Chișinău și Tiraspol sunt complicate doar la nivel oficial. Tinerii de pe ambele maluri ale Nistrului joacă fotbal și baschet împreună, datorită unui proiect european ce le-a construit trei stadioane.
Deși se subordonează Tiraspolului, autoritățile locale de la Camenca au venit cu inițiativa de a crea o infrastructură comună de sport pentru copii de pe ambele maluri ale Nistrului. După ce au aplicat la un proiect PNUD în Sănătăuca, Florești a fost construit un teren de baschet, iar la Camenca unul de fotbal și altul de minifotbal.
„Avem colaborare cu partea stângă a Nistrului, cu orășelul Camenca, cu școala sportivă. Sunt persoane de la Camenca care îi antrenează pe copii noștri de la Sănătăuca, două zile pe săptămână”, a spus primarul localității Sănătuca, Tudor Chibidoc.
„Copii noștri practică aici activități didactice la orele de educație fizică, activități din secțiile sportive și mai avem în instituția noastră filiala școlii sportive Florești unde participă și copii de la Sănătăuca și copii din partea stângă a Nistrului și se ocupă paralel și pe acest teren. Este o deschidere pentru un mod sănătos de viață și o ocupație în plus pentru copii”, a menționat directoarea Liceului Teoretic Alexei Mateevici, Natalia Godonoga.
Proiectul finanțat de Uniunea Europeană și implementat cu sprijnul Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare a costat 40 de mii de euro și face parte din programul „Măsuri de consolidare a încrederii dintre cele două maluri ale Nistrului”. Nu este singurul proiect de acest gen.
„Au fost implementate peste 16 proiecte care vizează sportul, educația, sănătatea, infrastructura socială în general e pe ambele maluri. Acest concurs de proiecte au fost pentru proiecte individuale, depuse de către o singură localitatea de până la 80 de mii de euro, sau proiecte de 120 mii de euro pentru proiecte comune cum a fost acesta dintre Sănătăuca și Camenca”, coordonator de programe din cadrul PNUD, Olesea Cazacu.
Șeful delegației Uniunii Europene afirmă că UE va susține în continuare inițiativele sănătoase, dar va accepta proiecte la care și primăriile sunt gata să pună umărul. În cazul localității Sănătăuca, de exemplu, contribuția a fost de 25 de mii de lei.
„Urmărim foarte atent cum sunt cheltuiți acești bani. În primul rând impunem ca și condiții o contribuție din partea autorităților locale. Suma contribuției poate să difere, poate să fie 7% sau poate să fie semnificativă, dar oricum această contribuție este impusă. Urmărim foarte atent cum se cheltuie banii pentru că aceștia sunt banii contribuabililor europeni, celor care plătesc impozite în Europa. Din acest motiv noi avem chiar o secțiune în cadrul delegației UE care se îngrijește de modul în care este implementat proiectul, de asemenea se asigură că nu există conflicte de interese, că nu există divergențe sau discrepanțe dintre legislația Uniunii Europene și cea a Republicii Moldova”, ambasadorul UE în Republica Moldova Janis Mazeiks.
Vara această, Republica Moldova a devenit prima țară din afara UE, parte Acordului de Interconectare a Europei. Datorită acestui statut, Chișinăul va putea atrage mai multe proiecte de infrastructură, finanțată din bani europeni.
