08 mai 2023, ora 13:35

Ministerul rus al Apărării oferă migranților din Asia Centrală plăți lunare de până la 4160 de dolari pentru a-i trimite pe linia frontului din Ucraina și un bonus de 2390 de dolari pentru semnarea unui contract pentru a servi în armata rusă, susține ministerul britanic al Apărării în evaluarea de luni, notează hotnews.

Recrutorii ruși, care vorbesc tadjik și uzbecă, încearcă să recruteze persoane din moschei și birouri de imigrare. Pe lângă bonusurile în bani, li se promite procesarea accelerată a cetățeniei ruse, între șase luni și un an în loc de cinci ani, cât durează de obicei.

Serviciile militare secrete britanice consideră că migranții recrutați vor fi trimiși pe front, unde trupele rusești suferă pierderi grele.

Ministerul rus al Apărării apelează la migranți ca parte a unui plan de recrutare a 400.000 de voluntari pentru a lupta în Ucraina.

Astfel, Moscova încearcă să găsească o alternativă la mobilizarea obligatorie, care ar fi o măsură extrem de nepopulară.

Ministerul britanic al Apărării nu exclude ca salariile mari și bonusurile să îi încurajeze pe unii migranți să se înscrie pentru a servi în armata rusă.

Cu toate acestea, participarea la acțiuni militare ar putea duce la consecințe imprevizibile pentru migranți și familiile lor.

Migranții, trimiși să reconstruiască teritoriile ocupate

În luna aprilie, migranții care au plecat pentru a reconstrui teritoriile ocupate nu au fost lăsați să se întoarcă în Rusia, potrivit The Moscow Times. Activiștii pentru drepturile omului au primit deja aproximativ 20 de plângeri.

Recrutarea activă a migranților pentru a participa la război a început în toamna anului 2022. Inițial, acest lucru a fost făcut de grupul Wagner, apoi a fost deschis un centru de recrutare militară pentru străini la centrul de migrație Sakharovo.

Kazahstanul, Uzbekistanul și Kârgâzstanul s-au opus oficial participării cetățenilor lor la războiul împotriva Ucrainei.

Autoritățile ultimelor două state le-au reamintit compatrioților lor că aceștia sunt pasibili de până la 10 ani de închisoare pentru participarea la ostilități pe teritoriul unor state străine.

21 noiembrie 2024, ora 18:00

O veche narațiune a fost relansată în spațiul informațional, îmbrăcată într-o haină nouă „Comisia Europeană recomandă autorităților Republicii Moldova să elaboreze cadrul juridic pentru căsătoriile LGBT și a procedurii de schimbare a genului”. Știrea falsă s-a răspândit cu viteza luminii pe rețelele sociale și unele canale de știri, după publicarea raportului Comisiei Europene împotriva Rasismului și Intoleranței, dar a fost deconspirată în cadrul emisiunii „Alo, TV8”.

„Aceeași Comisie Europeană, care a pompat milioane în asta, a recomandat Moldovei, cu titlu prioritar, să legalizeze căsătoriile gay și procedura de schimbare a genului”, declară jurnalistul rus Armen Gasparyan.

Dacă deschidem raportul la care fac trimitere promotorii, putem să constatăm foarte rapid că autorul raportului nu este Comisia Europeană, dar Comisia Europeană împotriva Rasismului și Intoleranței (ECRI), organism al Consiliului Europei. Comisia Europeană este organul executiv al Uniunii Europene și nu are nici o legătură cu Comisia Europeană împotriva Rasismului și Intoleranței. Profitând de denumirile și simbolurile similare dintre organizații, promotorii falsului încearcă să creeze o confuzie între aceste instituții internaționale.

Consiliul Europei este o organizație distinctă, înființată încă în 1949, care reunește în prezent 46 de țări de pe bătrânul continent. Republica Moldova face parte din organizație din 1995. În martie 2022, Federația Rusă a fost exclusă din Consiliul Europei din cauza agresiunii sale militare împotriva Ucrainei.

Privitor la conținutul raportului, autorul real, a constatat faptul că: „Aspectele legate de orientarea sexuală, identitatea de gen și caracteristicile sexuale nu sunt incluse în programa școlară.”; „Intoleranța și discriminarea împotriva persoanelor LGBTI persistă în țară”; „Informațiile colectate de ECRI sugerează că există încă o prejudecată relativ persistentă față de persoanele LGBTI în țară”. 

Prin urmare, în Moldova nu există un cadru legislativ care să protejeze minoritățile sexuale, în pofida faptului că și alte instituții internaționale s-au expus la acest subiect.

 „Curtea Europeană pentru Drepturile Omului deja s-a expus, că toate țările membre ale Consiliului Europei trebuie să facă niște legi, care ar permite cuplurilor de același sex, să își aranjeze cumva din punct de vedere juridic relațiile. Statul ar trebui să le ușureze acestor oameni. Dacă unul moare al doilea să poată moșteni, dacă unul are copil al doilea să poată avea grijă de acel copil. Deci, chestii pur legale. Nimic mai mult”, a declarat anterior administratoarea GENDERDOC-M, Angelica Frolov, în cadrul emisiunii Moldova Gândește LIVE. 

Raportul concluzionează că țara noastră nu a înregistrat progrese la acest capitol în ultimii ani, contrazicând astfel informațiile false legate de minoritățile sexuale. În lipsa acestor progrese, Comisia Europeană împotriva Rasismului și Intoleranței a recomandat Republicii Moldova să elaboreze cadrul juridic care să protejeze cuplurile de același sex. 

Mai mult, o concluzie asemănătoare a avut-o și ultimul raport din 2018, care au recomandat Chișinăului să dezvolte politici care să protejeze minoritățile sexuale. Astfel, concluziile sunt recomandări și nu produc efecte juridice. Ele reprezintă o opinie a unei organizații internaționale - Consiliul Europei, care nu echivalează cu Uniunea Europeană. Fiecare țară are libertatea de a-și adapta legislația în funcție de contextul său social, cultural și juridic.