31 august 2023, ora 11:08

Fosta bașcană a Găgăuziei, Irina Vlah, a venit cu un mesaj emoționant de felicitare de Ziua Limbii Române. Aceasta a îndemnat locuitorii țării noastre, care nu vorbesc atât de fluent limba română, să continue să studieze și să aibă grijă de limba română. Prin „exemplul personal”, Vlah spune că doar așa putem elimina orice neînțelegeri între noi.

În textul publicat pe pagina sa de Facebook, Irina Vlah și-a povestit istoria, și anume cum a reușit ea să învețe limba de stat.

„Am început să studiez limba română, atunci limba moldovenească, în școala medie de la Comrat. Au mai fost câteva încercări, dar recunosc - nu m-am bucurat de mari succese.

Am revenit la studierea limbii române fiind deja deputată în Parlamentul de la Chișinău. Dar nici de data aceasta nu am prea reușit.

Era perioada pandemiei COVID-19, când am decis să revin la această provocare, care, de fapt, era deja pentru mine, o necesitate.

Nu mi-a fost foarte ușor. Dar diminețile care începeau pentru mine la ora șase, cu ora de română, nu au fost zadarnice. Vreau să mulțumesc, cu această ocazie, și profesoarei mele pentru efortul depus”, a scris fosta bașcană.

În prezent, Irina Vlah susține că este mândră că poate vorbi limba română și se consideră integrată în mediul vorbitorilor români-basarabeni-moldoveni: „Acum, când vorbesc nu doar cu multă plăcere, dar și cu mândrie limba română, înțeleg că Eminescu nu a greșit atunci, când scria că limba noastră este „tezaurul sufletesc” al neamului, dar şi „reazem moral”.

Da, sunt de etnie găgăuză. Dar, grație faptului că am început să gândesc și să vorbesc în limba oficială a statului, mă consider integrată irevocabil în mediul vorbitorilor români-basarabeni-moldoveni. Și aceasta trebuie să devină un deziderat pentru fiecare cetățean al Republicii Moldova, care locuiește pe acest pământ.”

Cât despre limba română sau moldovenească, Vlah a menționat că nu o supără nicio sintagmă și înțelege aici o presiune nu atât științifică, cât politică.

„E păcat să nu cunoaștem cele mai frumoase adjective și verbe ale moldovenilor. Eu spun în fiecare zi și simt dulceața limbii: „Te iubesc, mama.” sau „Ce te chinuie, fiica mea?”

„Limba maternă este ca floarea eternă de busuioc și de dor. Dar cel mai frumos - că este Limba de pace”, cum spunea Dumitru Matcovschi”, a conchis fosta bașcană, Irina Vlah.

TV8.md reamintește că Republica Moldova celebrează joi, 31 august, Ziua Limbii Române. Sărbătoarea este marcată în țara noastră de 34 de ani. Cu tot atâția ani în urmă s-a revenit și la grafia latină. 

În contextul Mișcării de Renaștere Națională de la sfârșitul anilor ’80 din RSSM, la Chișinău a avut loc Marea Adunare Națională din 27 august 1989, o întrunire la care au participat aproximativ 750.000 de oameni. În cadrul adunării, s-a cerut declararea limbii române ca limbă de stat, precum și trecerea la grafia latină.

Sub acest impuls, peste două zile, pe 29 august 1989 au fost deschise lucrările celei de-a XIII sesiuni a Sovietului Suprem din RSSM, care durează până pe 1 septembrie. 

După intense dezbateri avute cu oponenții din Sovietul Suprem, deputații românofoni reușesc să impună limba română ca limba de stat și adoptarea alfabetului latin. Discuțiile cele mai aprinse din Sovietul Suprem au loc în 31 august, când s-a votat și cea mai mare parte a legislației privitoare la limba de stat și alfabet. Ulterior, ziua de 31 august este declarată sărbătoare națională în Republica Moldova.

Ziua Limbii Române se sărbătorește în Republica Moldova începând cu 31 august 1989, după decretarea, în 27 august 1989, a limbii române ca limbă de stat și trecerea la grafia latină, rol consfințit şi în Declarația de independență adoptată pe 27 august 1991.

Sărbătoarea a început sa fie celebrată sub numele de „Limba noastră cea română” sau „Ziua limbii române”. În 1994, guvernul agrarian, a decis schimbarea denumirii inițiale în „Limba noastră”, modificare determinată de prevederile art.13 din Constituția Moldovei. Pe 2 martie 2023, Parlamentul Republicii Moldova a votat înlocuirea sintagmei „limba moldovenească” cu „limba română” în toată legislația Republicii Moldova. Totodată, s-a votat schimbarea numelui sărbătorii în „Limba Română”.

Limba română este vorbită în toată lumea de 28 de milioane de persoane, dintre care circa 24 de milioane o au ca limbă maternă.

20 decembrie 2025, ora 23:11

De o săptămână, presa din Republica Moldova se înghesuie în sala de judecată în care sunt audiați martorii fostului oligarh Vlad Plahotniuc. Bună prieteni, haideți să vorbim Verde-n ochi despre cine sunt cei 27 de magnifici invitați de fostul Păpușar pentru a-și demonstra nevinovăția în dosarul fraudei bancare.

Din start voi recunoaște: toți cei 27 de martori ai apărării știu multe despre furtul miliardului și nu din auzite, ci pentru că au co-participat la crimă. Prin invitarea lor în instanță, Plahotniuc practic a făcut lista celor cu care ar fi trebuit să împartă banca acuzaților, dar, din motive absolut neclare, mulți dintre ei sunt ignorați de anchetele procurorilor.

Lista include foști reprezentanți ai Guvernului și conducerii Băncii Naționale, implicați în acordarea garanțiilor de stat. Fostul premier Iurie Leancă, fostul ministru al Finanțelor, Anatolie Arapu, și fostul ministru al Economiei, Andrian Candu, prin cumul fin al lui Vlad Plahotniuc, ar trebui în mod cert să explice în fața procurorilor și ulterior a judecătorilor de ce au dat pe mâna unor bănci din care se fura ziua în amiază mare 9,5 miliarde de lei, fără nicio măsură de asigurare că acești bani, din garanție de stat, nu vor fi furați la fel ca precedenții.

Administratorii Unibank, Banca Socială și BEM, invitați de Plahotniuc să dea mărturii, de asemenea ar trebui să răspundă penal pentru că au permis furtul banilor din cele trei bănci devalizate. Un nume interesant din lista martorilor lui Plahotniuc este cel al fostului președinte al Parlamentului, Marian Lupu. Aparent, Lupu nu a avut vreo implicare în frauda bancară, decât doar că a participat la așa-zisele ședințe ale Alianței de guvernare la care probabil se partajau nu doar funcții, ci și bănci sistemice. 

Dar, o investigație jurnalistică a RISE încă din 2020 demonstra că o companie off-shore a lui Plahotniuc i-ar fi plătit fiicei lui Lupu taxele de studii la o universitate din Olanda. Off-shore-ul fusese implicat în frauda bancară, deci bani de acolo au ajuns și la președintele de până mai ieri al Curții de Conturi. Curios este dacă Lupu va merge să își apere fostul coleg și finanțator.

Tot în lista de martori a lui Plahotniuc se regăsește și unul dintre așa-zișii cardinali gri ai furtului bancar - Oleg Reidman. Despre rolul său în frauda bancară s-a vorbit mult. Totuși, Reidman le-a scăpat până acum procurorilor, chiar dacă a lăsat o dâră lungă de probe ale implicării sale în jaful secolului. În lista de martori ai apărării, aprobată de judecători, nu se regăsește însă Serghei Iaralov, un alt cardinal gri al jafului, fugit din Moldova în 2019, odată cu Plahotniuc.

Plahotniuc și-a ales o listă cu nume grele de martori, oameni care au de pierdut multe dacă nu cooperează cu el și nu se implică activ în a-l ajuta să scape de pedeapsă. Strategia de apărare a lui Plahotniuc a fost clară chiar din primele audieri de martori - aceștia s-au întrecut nu doar în a-l desculpa pe Păpușar, dar și în a pasa vina pe Filat, Platon, Victor și Viorel Țopa, principalii săi adversari din business și din politică. 

Cu cătușe pe mâini și cu o nouă viză de reședință la Penitenciarul 13, Plahotniuc se încăpățânează să joace tare. Martorii acuzării, chiar dacă mult mai numeroși ca număr, pălesc ca și relevanță în demonstrarea implicării fostului oligarh în frauda bancară. Sper din suflet că probele adunate timp de 10 ani de procurori sunt mai grele decât martorii săi.

Și pe final, la una dintre primele sale ședințe în judecată, Plahotniuc și-a argumentat neimplicarea în jaful bancar prin faptul că nu a venit flămând în politică. Domnule Plahotniuc, vă spun Verde-n ochi: poate că nu ați venit flămând în politică, dar ați fugit putred de bogat din ea!