Uniunea Europeană se angajează să ajute Minskul să-și stabilizeze economia dacă alege calea tranziției democratice. Declarația aparține Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, Josep Borell, la trei ani de la alegerile din Belarus. Totodată, a făcut apel la autoritățile din Belarus să se angajeze într-un „dialog autentic și incluziv cu toate elementele societății, care să conducă la alegeri libere și corecte”.
„Suntem profund îngrijorați de situația drepturilor omului în Belarus. În prezent, există aproape 1 500 de prizonieri politici încarcerați în condiții îngrozitoare, expuși la rele tratamente și tortură, fără acces la servicii medicale esențiale. Mulți dintre acești prizonieri sunt ținuți de luni de zile fără contact cu avocații și rudele lor, care nu știu unde se află în prezent și care este starea lor de sănătate. În cel mai recent raport al său, Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului a declarat că unele dintre încălcările generalizate, sistematice și grave ale drepturilor omului din Belarus pot constitui crime împotriva umanității”, susține șeful diplomației europene.
Borell menționează că UE continuă să mențină situația din Belarus pe agenda globală în forurile internaționale și să promoveze eforturile care vizează responsabilitatea pentru autorii încălcărilor drepturilor omului.
„Regimul Lukașenko a devenit, de asemenea, „o amenințare la adresa securității regionale și internaționale”, prin acțiuni precum aterizarea forțată a unui avion civil în mai 2021 și instrumentalizarea, încă în curs de desfășurare, a migrației ilegale la frontierele estice ale UE. În plus, începând cu 24 februarie 2022, regimul a devenit complice la războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, punând în pericol propria suveranitate și independență a Belarusului pentru a sprijini crimele Rusiei în Ucraina.
Această complicitate a permis deportarea ilegală a copiilor ucraineni de către Rusia pe teritoriul belarus. La 26 mai 2023, Rusia și Belarus au făcut un nou pas de escaladare prin semnarea unui acord care să permită desfășurarea de focoase nucleare rusești pe teritoriul belarus. UE este îngrijorată de recenta desfășurare în Belarus a mercenarilor Wagner, de efectele destabilizatoare în regiune și de riscul pe care aceștia îl reprezintă pentru suveranitatea Belarusului”, este menționat în declarația lui Borell.
„Am adoptat sancțiuni ca răspuns la represiunea împotriva tuturor vocilor independente și a persoanelor aparținând minorităților naționale, la încălcările dreptului internațional și la susținerea războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei de către regimul lui Lukașenko. Cel mai recent pachet de sancțiuni abordează încălcările drepturilor omului și represiunea internă care se agravează constant și transmite un semnal că UE continuă să fie pe deplin angajată în susținerea drepturilor omului și a democrației. De asemenea, acesta abordează riscul de eludare a sancțiunilor. UE va continua să exercite presiuni asupra Belarusului atâta timp cât va fi necesar.
UE salută și sprijină eforturile mișcării democratice din Belarus. Determinarea poporului belarus care, expus unui mare risc personal, continuă să susțină democrația este un mare factor de speranță. UE oferă sprijin victimelor represiunii, apărătorilor drepturilor omului, organizațiilor societății civile, mass-media și jurnaliștilor independenți, studenților și întreprinderilor din exil, precum și inițiativelor care vizează protejarea identității, culturii și limbii belaruse”, mai spune Josep Borrell.
În acest context, Înaltul Reprezentant al UE face apel la autoritățile din Belarus să se angajeze într-un „dialog autentic și incluziv cu toate elementele societății, care să conducă la alegeri libere și corecte”. Totodată, din momentul în care țara se va angaja într-o tranziție democratică, UE se angajează să ajute Belarusul să își stabilizeze economia și să își reformeze instituțiile.
„Scopul nostru este de a contribui la consolidarea rezilienței și la realizarea unor reforme mai democratice, de a crea noi locuri de muncă și de a îmbunătăți standardele de viață ale populației, inclusiv prin intermediul unui plan cuprinzător de sprijin economic de până la 3 miliarde de euro pentru un Belarus democratic. UE va fi alături de belaruși atât timp cât aceștia își vor continua drumul către o țară independentă, democratică și prosperă, ca parte a unei Europe pașnice”, mai spune Josep Borrell.
Protestele din Belarus din 2020-2021 au fost o serie de proteste stradale împotriva președintelui autoritar al Belarusului, Aleksandr Lukașenko. Manifestațiile, parte a mișcării democrației bieloruse, au început să se producă în timpul alegerilor prezidențiale din Belarus din 2020, în care Lukașenko a fost declarat câștigător pentru un al șaselea mandat.
Alexander Lukașenko este numit „ultimul dictator” al Europei și, până în acest moment, a fost la putere timp de 26 de ani, făcându-l cel mai longeviv șef de stat din fosta Uniune Sovietică, conducând țara din 1994. Sub autoritatea sa, guvernul a reprimat frecvent opoziția. Lukașenko s-a confruntat cu o opoziție publică mai mare pe fondul gestionării pandemiei de coronavirus, după ce acesta a negat seriozitatea virusului. Dintre cele șase alegeri câștigate de Lukașenko, doar prima a fost considerată liberă și corectă de către monitorii internaționali.
