Persoanele străine refugiate pe teritoriul Republicii Moldova continuă să se confrunte cu un șir de deficiențe. Este concluzia unui raport al Avocatului Poporului privind respectarea drepturilor refugiaților. Documentul conține o analiză a modului în care autoritățile publice naționale au gestionat situația persoanelor străine refugiate pe teritoriul țării ca urmare a conflictului armat din Ucraina.
Potrivit raportului, pe lângă dificultățile pe care le întâmpină în căutarea unui loc sigur, aceste persoane se confruntă și cu dificultăți în accesarea serviciilor de bază, precum educația, îngrijirea medicală și de angajare în câmpul muncii.
„Statului-gazdă îi revine obligația de a asigura accesul la garanții legale și procedurale pentru toți beneficiarii de protecție temporară, solicitanții de azil și beneficiarii de protecție internațională, în contextul obligațiilor internaționale asumate de către țara-gazdă. Aceasta înseamnă că, fiecare persoană are dreptul la o procedură echitabilă și transparentă în evaluarea statutului său și la posibilitatea de a solicita remediere în cazul încălcării drepturilor sale”, este menționat în raport.
Femeile, mamele cu copii, persoanele cu nevoi speciale, sau persoanele din grupul LGBTQ+ strămutate temporar din Ucraina, sunt în risc iminent de a deveni victime a diverselor forme de violență în bază de gen pe teritoriul R. Moldova, se arată în raport.
Totodată, problema securității persoanelor aflate în cazare, rămâne a fi una stringentă. În special pentru că, majoritatea din ele sunt femei și copii. A fost constatat că centrele nu dispun de proceduri clare cu privire asigurarea protecției persoanelor cazate, împotriva acțiunilor de hărțuire sexuală sau alte forme de violență în bază de gen.
Mai mult, o categorie vulnerabilă sunt beneficiarii de etnie Romă, care deseori devin victime ale discriminării, fiind lipsiți de posibilitatea de a-și revendica drepturile pe motiv de prejudecată și intoleranță existentă în sistemul de justiție.
„Managementul disfuncțional al centrelor de cazare, lipsa unui mecanism de responsabilizare în cazul abuzului și discriminării refugiaților și neimplicarea autorităților în examinarea și sancționarea abaterilor disciplinare încurajează practicile inechitabile, generând încălcări ale drepturilor beneficiarilor”, indică datele din raport.
În context, au fost emise mai multe recomandări printre care facilitarea accesului la procedura de azil, ajustarea modului de intervievare a solicitantului de azil prin implicarea unei comisii, asigurarea accesului la asistență juridică gratuită și fundamentarea deciziilor de refuz de intrare pe riscurile imediate pentru societate.
În plus, se subliniază importanța eliminării cerinței de confirmare a adresei de domiciliu în Moldova pentru accesul la protecție temporară și promovarea unei abordări incluzive pentru refugiați, evitând segregarea în funcție de etnie.
Conform datelor deținute de către Agenția Națională Asistență Socială la momentul scrierii raportului, pe teritoriul Republicii Moldova sunt create și activează 53 de centre de plasament pentru refugiați în care sunt plasate circa 2200 persoane, dintre care 70 copii (0-2 ani), 790 copii (2-18 ani) și 90 persoane cu dizabilități.
