O femeie de 75 de ani a rămas blocată pe balcon. În timp ce agăța rufele la uscat, curenții de aer au închis ușa din spatele ei. Totul s-a întâmplat în orașul Tiraspol din regiunea transnistreană.
Potrivit presei din regiune, vecinii au auzit strigătele de ajutor și au chemat salvatorii.
Pompierii au ajuns la apartamentul de la etajul trei, folosind o scară specială.
Cu ajutorul unei unelte, salvatorii au reușit să deschidă ușa balconului fără a o deteriora.
Partidul Socialiștilor condamnă decizia de a închide Centrul Rus de Știință și Cultură din Chișinău și nu spune niciun cuvânt despre dronele rusești care au explodat în sudul Republicii Moldova și care reprezintă un pericol real la adresa securității naționale. Într-o declarație, socialiștii menționează că Ministerul de Externe a decis sistarea activității centrului „sub un pretext fabricat” și că aceasta ar distruge legăturile culturale și educaționale dintre popoare.
De cealaltă parte, președintele Partidului Național Moldovenesc, Dragoș Galbur, laudă decizia MAE, pe care o consideră „o victorie importantă împotriva propagandei ruse”. Iar expertul în securitate, Andrei Curăraru, avertizează că dronele pot provoca distrugeri semnificative dacă ar lovi o zonă rezidențială și că tăcerea unor partide pro-ruse și a autorităților din Găgăuzia ar fi o dovadă de incompetență sau complicitate.
La scurt timp după ce ambasadorului agreat al Rusiei, Oleg Ozerov, i-au fost prezentate fragmente ale dronelor căzute în Moldova și anunțul privind închiderea Centrului Cultural Rus, PSRM a publicat o declarație de 6 alineate în care „condamnă ferm decizia fără precedent și provocatoare a Ministerului Afacerilor Externe al Moldovei”.
„Acest pas este o demonstrație flagrantă de rusofobie și o continuare a cursului de distrugere a relațiilor moldo-ruse, urmat de actualul regim. Sub un pretext fabricat, autoritățile distrug legăturile culturale și educaționale dintre popoare, încălcând principiile fundamentale ale cooperării bilaterale. (...) Această decizie este încă o dovadă că regimul în funcție acționează nu în interesul țării, ci sub dictatul curatorilor externi, neglijând interesele naționale și legăturile istorice”, este o parte din comentariul partidului.
În aceeași declarație, socialiștii amenință inclusiv cu proteste dacă nu va fi revizuită decizia de închidere a centrului:
„PSRM va utiliza toate mijloacele legale, inclusiv instrumentele parlamentare și protestele publice, pentru a contracara acest pas provocator. Nu vom permite autorităților să distrugă prietenia istorică dintre popoarele noastre!”
„Victorie importantă împotriva propagandei ruse”
În contrast, liderul PNM, Dragoș Galbur, laudă închiderea Centrului Cultural Rus, subliniind că acesta este „un centru de spionaj și propagandă rusă, nu de cultură”. Totodată, PNM cere expulzarea imediată a ambasadorului rus de la Chișinău:
„Acțiunile Federației Ruse încalcă grav Carta ONU, care interzice atacurile asupra teritoriilor statelor suverane, și Convențiile de la Geneva, care condamnă atacurile ce pun în pericol populația civilă și infrastructura esențială. Moldova nu este câmp de exerciții pentru rachetele și dronele rusești!”
„Când primul bloc din Moldova va fi lovit, va fi prea târziu”
Dronele de tip Shahed-136, asemănătoare celor care au explodat în Moldova, pot fi extrem de periculoase, explică expertul în securitate, Andrei Curăraru:
„Fiecare transportă până la 50 kg de explozibil și lovește cu o viteză de peste 180 km/h. În Kiev, Odesa și Harkov, dronele Shahed-136 au prăbușit secțiuni întregi de clădiri. În primele ore ale dimineții de sâmbătă, 2 martie 2024, o dronă rusească a lovit etajul al nouălea al unui bloc rezidențial din Odesa, distrugând 18 apartamente și lăsând mulți locatari fără căldură. Când operațiunile de salvare s-au încheiat târziu, pe 3 martie, s-a constatat că 12 persoane au fost ucise, inclusiv cinci copii, iar alte 20 au fost rănite în atac”.
Expertul condamnă tăcerea autorităților locale din UTA Găgăuzia și a partidelor pro-ruse:
„Absența unei condamnări înseamnă una din două lucruri: incompetență sau complicitate. O astfel de tăcere echivalează cu abandonarea propriilor cetățeni. Orice politician care refuză să condamne aceste incidente expune Moldova unui pericol și mai mare. Lipsa unei poziții clare este un semnal de slăbiciune. Unde sunt condamnările din partea PSRM, PCRM și a așa-zișilor tehnocrați din Alternativa? (...) De ce tac când Moldova este expusă pericolului? Iar slăbiciunea în fața Rusiei nu aduce protecție, ci mai multe amenințări Moldova trebuie să recunoască realitatea: neutralitatea nu protejează împotriva dronelor. Este nevoie de o poziție unitară, de lideri care să apere interesele naționale, nu să execute ordinele Moscovei”.
Singura soluție reală pentru securitatea Moldovei este integrarea europeană, accentuează Curăraru:
„Fără sprijinul UE și modernizarea Armatei Naționale, rămânem vulnerabili. Doar Europa ne poate oferi apărare aeriană și o economie care nu depinde de șantajul Moscovei. Orice altă direcție este o iluzie periculoasă. Fără apărare aeriană, este doar o chestiune de timp până când impactul nu va mai fi la periferie, ci într-o zonă rezidențială. Atunci nu vom mai vorbi despre un incident, ci despre o tragedie care putea fi prevenită. Când primul bloc din Moldova va fi lovit, va fi prea târziu”.
TV8.md amintește că în ultimele 24 de ore, în sudul Republicii Moldova au căzut trei drone, iar două dintre ele au explodat. Din fericire, nu au fost raportate victime. Drept răspuns, ambasadorul agreat al Rusiei la Chișinău, Oleg Ozerov, a fost convocat la Ministerul de Externe, unde i s-a transmis un protest ferm pentru violarea spațiului aerian al țării noastre și i-au fost prezentate fragmente de dronă drept dovadă. La ieșire de la MAE, Ozerov a declarat că nu trebuie făcute concluzii pripite, iar incidentul trebuie să fie investigat pentru a vedea proveniența dronelor.
În urma acestui incident, Republica Moldova a decis să denunțe Acordul interguvernamental moldo-rus privind înființarea și funcționarea centrelor culturale, încheiat în anul 1998. Astfel, Centrul Cultural Rus, parte a misiunii diplomatice ruse de la Chișinău, își va sista activitatea.
De la începutul războiului în Ucraina, mai multe țări au văzut așa-numitele centre ruse de cultură drept surse de destabilizare. România, de exemplu, a închis centrul rus de cultură acum un an, argumentând că acesta nu este decât un focar de propagandă și dezinformare. În condiții similare au fost închise centrele din Polonia, Cehia, Țările Baltice și Ucraina.
Instituția AO Media Alternativa
© 2025 TV8.md. Preluarea materialelor publicate pe tv8.md este permisă doar cu citarea sursei în primul alineat și prin intermediul unui link activ către pagina articolului.
