17 august 2023, ora 10:10

Cercetătoarea în istorie din Ceadîr-Lunga, Svetlana Kapanji, a propus returnarea vechilor nume de străzi, care erau folosite înainte de a fi redenumite de către autoritățile sovietice. Aceasta a scris într-o postare că își dorește ca să fie redenumite mei multe străzi din Comrat și Ceadîr-Lung, notează nokta.

„Întotdeauna m-a interesat unde se aflau casele vechi, cine locuia în ele și când, cum se numeau străzile. De exemplu, conform datelor cercetătorului român Anatolie Macriș, în centrul orașului Comrat în perioada interbelică se aflau străzile lui Dmitri Cantemir și Mihai Vityazul, numite după domnitori de seamă. În vremea sovietică, au devenit străzile lui Lenin și Pobeda. Trăim deja în Moldova independentă, dar numele sunt aceleași. Dar recent am găsit în Arhivele Naționale ale Republicii Moldova într-unul din cazuri și mai interesante nume de străzi. Se dovedește că în 1942 erau strada Gagauzskaia și strada Tarnavski în Comrat. Sunt date numele oamenilor care au locuit acolo. Își poate aminti cineva unde erau situate aceste străzi și ce nume au acum? Deputatul Alexander Tarnavski are vreo legătură cu strada Tarnavski?” scrie cercetătoarea.

Svetlana Kapanji observă, de asemenea, cum s-au schimbat numele străzilor din Ceadîr-Lung:

„În perioada interbelică, de pe străzile centrale, purta numele Regelui Ferdinand. Era situat între străzile Bazarnaia și Vokzalnaia. Odată cu instaurarea puterii sovietice în 1944, strada a fost numită după Stalin. După moartea și reconstrucția sa, a devenit strada Lomonosov, care rămâne până în zilele noastre.

Istoricul notează că în perioada sovietică, numele străzilor erau redenumite și dacă dictaturile vremii o impuneau.

„Strada Bazarnaia se numea în continuare Bolokan, apoi a devenit strada Gorki și tot așa este. Dar strada Vokzalnaia în perioada sovietică a fost numită după Jdanov. Când a fost stabilită independența, Republica Moldova a devenit strada Budjakskaia. Este bine că am păstrat denumirile istorice ale așezărilor din Găgăuzia. Dar poate ar trebui să te gândești să returnezi unele dintre vechile nume de străzi sau să le redenumești? Atât în ​​Comrat, cât și în Ceadîr-Lung au existat mai multe încercări nereușite de a redenumi străzile centrale ale lui Lenin. Autoritățile sunt motivate de faptul că este foarte costisitor. Dar la Chișinău au reușit să o facă. Mai devreme sau mai târziu, noi sau alte generații va trebui să facem asta, pentru că Strada Lenin a rămas doar în Găgăuzia. Poate că va fi posibil să dam altor străzi nume noi sau să returnăm numele vechi?” declară cercetătoare în istoriei.

Amintim că în 2019, la Comrat, s-a discutat despre redenumirea străzii principale Lenin în strada primului și singurului președinte al Republicii Găgăuze, Stepan Topal, însă chestiunea nu a depășit discuțiile.

26 decembrie 2025, ora 19:30

Ministerul Educației anunță deschiderea consultărilor privind integrarea Universității de Stat „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul în cadrul Universității Tehnice a Moldovei. Această inițiativă nu este însă susținută și de dascălii de acolo care se împotrivesc fuziunii. Ministrul Educației spune că a respectat cerințele cadrelor didactice și se arată convins că integrarea va atrage investiții, dar și mai multe oportunități pentru studenții din sudul țării.

„Acum că hotărârea de Guvern este publicată, urmează procesul de avizare a acestuia, iar așteptarea noastră este ca până la finele lunii ianuarie, începutul lunii februarie să fie votată această decizie în guvern. În continuare suntem în așteptarea opiniilor pentru a o îmbunătăți”, a explicat ministrul Educației, Dan Perciun.

Dan Perciun dă asigurări că integrarea universității de la Cahul în UTM ar aduce investiții, programe noi și stabilitate pe termen lung.

„Prin această integrarea să vină mai multe resurse, mai multe competențe, să devină mai atractive studiile la Cahul, să poată face mai bine față provocărilor naționale, dar și concurenței acerbe a Universității din Galați și astfel să dăm continuitate, acestei comunități academice pentru o perioadă lungă de timp”, a subliniat ministrul Educației, Dan Perciun.

Mai exact, ceea ce își propune ministerul este ca la Cahul să fie creat un Centru Universitar „Bogdan Petriceicu Hașdeu”. Conform proiectului, acesta va funcționa ca o structură academică integrată în UTM, cu un rol regional clar și cu o autonomie universitară extinsă. Vor fi alocați anual cel puțin 10 milioane de lei, timp de patru ani, pentru investiții în infrastructură, dotări și modernizare. 

În pofida acestor argumente, profesorii de la Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu” din Cahul și administrația publică locală și-au exprimat dezacordul în privința integrării instituției în structura Universității Tehnice a Moldovei și insistă că aceasta trebuie să rămână autonomă. 

Am solicitat o reacție de la rectorul universității din Cahul, însă acesta nu a răspuns la apeluri, în timp ce prorectorul Ion Ghelețchi ne-a declarat, printr-un mesaj, că fuzionare nu este decât un act politic. Zilele trecute, cadrele didactice de acolo au organizat și un protest în fața instituției.

În prezent, universitatea din Cahul are peste o mie de studenți, dintre care peste 800 la licență și 155 la master. Peste jumătate dintre studenții de la licență urmează studii fără frecvență și doar 320 studiază la zi. Totodată, doar aproximativ patru din 10 absolvenți eligibili din Cahul aleg să studieze local, față de o medie națională de circa 60%.