Este „aproape sigur” că Putin a ordonat Ministerului rus al Apărării să doboare avionul lui Prigojin. De această părere este Institutul pentru Studiul Războiului (ISW), potrivit căruia un astfel de ordin al lui Putin ar fi o încercare publică de a-și reafirma dominația și de a-și răzbuna umilința pe care i-a adus-o revolta Wagner din 24 iunie.
„Cea mai probabilă variantă este că Putin a ordonat comandamentului militar rus să doboare avionul lui Prigojin. Elementele din cadrul armatei ruse, în special ministrul Apărării rus, Serghei Șoigu, și șeful Statului Major General, generalul de armată, Valeri Gherasimov, ar fi foarte puțin probabil să execute un ordin de asasinare a lui Prigojin fără aprobarea lui Putin. În mod probabil, întregul spectru politic și de securitate rus a considerat că supraviețuirea continuă a lui Prigojin după rebeliunea unității Wagner depinde de aprobarea lui Putin”, se arată într-un raport al ISW.
ISW a menționat că va face evaluări suplimentare pe baza presupunerii că Putin a ordonat asasinarea lui Prigojin, cu excepția cazului în care vor apărea dovezi contrare.
Potrivit Institutului, Putin ar fi putut ajunge la concluzia că a reușit să separe suficient de mult pe Prigojin de Wagner și că îl poate omorî fără a-l transforma pe Prigojin într-un martir pentru restul personalului Wagner.
„Unii comandanți ai Wagner au părut recent că au trădat Wagner pentru Redut PMC, afiliată Ministerului Apărării al Rusiei, sugerând că eforturile Kremlinului și ale Ministerului Apărării ruse de a separa elementele Wagner de cei loiali lui Prigojin au avut un succes parțial.
Putin ar fi putut decide că personalul lui Wagner ajunsese în punctul în care era suficient de interesat de plăți și desfășurări cu aceste noi PMC-uri, mai degrabă decât de loialitatea continuă față de Prigojin, și că putea să-l omoare în siguranță pe Prigojin”, mai scrie în raport.
Ca alternativă, Putin ar fi putut decide că Prigojin a depășit o linie roșie pre-stabilită cu eforturile sale de a menține accesul lui Wagner la operațiuni în Africa.
„Putin, Prigojin și Lukașenko ar fi putut include în acordul care a pus capăt răscoalei Wagner un acord care să-l oblige pe Prigojin să-și limiteze prezența în media și/sau să reducă operațiunile lui Wagner în Africa. Videoclipul din 21 august al lui Prigojin în care pretinde că Wagner își extinde prezența în Africa și creșterea ulterioară a reclamelor de recrutare ale lui Wagner ar fi putut depăși o linie roșie pre-stabilită dacă Prigojin ar fi fost de acord să se abțină de la declarații publice. Presupusele sale încercări repetate de a împiedica Ministerul Apărării ruse să înlocuiască complet contingentul Wagner din Africa ar fi putut, de asemenea, să depășească o linie roșie pre-stabilită care restricționa operațiunile lui Wagner în Africa. Putin ar fi putut decide că Prigojin a încălcat suficiente aspecte sau întregul acord pre-stabilit”.
Totodată, este posibil ca Putin să fi cerut executarea lui Prigojin de ceva vreme și că prăbușirea avionului lui Prigojin pe 23 august ar fi fost o coincidență, deși acest lucru ar fi puțin probabil.
„Ordinul aproape sigur al lui Putin ca Ministerul Apărării ruse să doboare avionul lui Prigojin este probabil o încercare publică de a-și reafirma dominația și de a-și răzbuna umilința pe care răscoala înarmată a Grupului Wagner din 24 iunie a cauzat-o lui Putin și Ministerului Apărării ruse.
Putin a participat în mod notabil la un concert televizat în onoarea celei de-a 80-a aniversări a Bătăliei de la Kursk în jurul momentului în care apărarea aeriană rusă a doborât avionul lui Prigojin. Prezența lui Putin la concertul televizat evocă amintirea televiziunii de stat sovietice care a difuzat Lago dei cigni în august 1991, în timpul prăbușirii Uniunii Sovietice. Surse rusești au remarcat că au trecut exact două luni de la începutul răscoalei lui Wagner, în timpul căreia forțele lui Wagner au doborât mai multe elicoptere rusești și au ucis cel puțin 13 militari ruși”.
Institutul mai consideră că decizia de a folosi apărarea aeriană rusă ca metodă pentru asasinarea lui Prigojin a permis Ministerului Apărării ruse să se răzbune direct pentru ceea ce a fost una dintre cele mai sângeroase zile pentru aviația rusă de la începutul invaziei pe scară largă: „Putin a suferit o umilință semnificativă pentru că nu a reușit să oprească răscoala lui Wagner, a trebuit să se bazeze pe Lukașenko pentru a opri avansul lui Prigojin și nu a reușit să pedepsească membrii serviciilor Wagner responsabili pentru doborârea aeronavelor ruse pe 24 iunie”.
Directorul CIA, William Burns, a subliniat că „Putin este apostolul suprem al răzbunării”și că probabil acesta aștepta să creeze condiții potrivite pentru a se răzbuna în cele din urmă pe Prigojin fără a părea impulsiv sau exagerat: „Putin trebuia să-și răzbune ostentativ umilința față de Prigojin nu doar pentru a dovedi că nu este un lider slab, ci și pentru a-și sprijini armata, care în ochii multor ruși nu a văzut săvârșirea justiției pentru evenimentele din 24 iunie”.
TV8.md reamintește că pe 23 august, un avion, care transporta comandanți de rang înalt din cadrul Wagner deasupra regiunii Tver, s-a prăbușit în Rusia. Agenția Federală de Aviație din Rusia (Rosaviația) a raportat că toți pasagerii - Evghenii Prigojin, Dmitri Utkin, Sergei Propustin, Evghenii Makarian, Alexander Totmin, Valeri Chekalov, Nikolai Matiuseev - au murit în accident împreună cu cei trei membri ai echipajului.
Tass scrie că Agenția Federală de Transport Aerian a pornit o investigație cu privire la prăbușirea aeronavei.
„A fost declanșată o anchetă cu privire la prăbușirea aeronavei Embraer, care a avut loc în această seară în regiunea Tver. Potrivit listei de pasageri, printre aceștia se numără și numele și prenumele lui Evghenii Prigojin”, a menționat departamentul.
Prigojin a stat departe de atenția publică după revolta sa de scurtă durată care a durat doar 24 de ore din iunie. Aproximativ 5.000 de militari Wagner au preluat atunci controlul asupra orașului Rostov-pe-Don, din sudul Rusiei, și s-au deplasat spre Moscova, cu scopul declarat de a înlătura conducerea militară. Cu toate acestea, Prigojin a oprit avansul după negocierile cu Kremlinul, care au fost mediate de liderul belarus Aleksandr Lukașenko.
În baza unui acord pentru a pune capăt revoltei, acuzațiile penale împotriva lui Prigojin au fost abandonate cu condiția ca Wagner să se mute în Belarus. După rebeliune, analiștii au menționat rolul jucat de Wagner în țările vulnerabile din Africa drept unul dintre motivele pentru care Kremlin mai are nevoie de Evghenii Prigojin și a decis să îl lase liber în timp ce dizidenți precum Aleksei Navalnîi sau Vladimir Karza-Murza au primit pedepse grele de închisoare.
Ministerul rus al Apărării și Kremlinul au distrus în mod treptat compania militară privată Wagner (PMC) și au slăbit autoritatea lui Prigojin începând cu rebeliunea - iar asasinarea conducerii de top a lui Wagner a fost probabil pasul final pentru eliminarea lui Wagner ca organizație independentă, consideră ISW.
Surse din cadrul Wagner și din interiorul Rusiei au raportat că Ministerul rus al Apărării a început recent să formeze noi organizații paramilitare pentru a înlocui Wagner în Africa și Orientul Mijlociu și a început recrutarea de personal din cadrul lui Wagner.
