Evgheni Prigojin a creat un veritabil imperiu cu ajutorul mercenarilor săi Wagner, operațiunile lor extinzându-se din Donbas în Siria și apoi numeroase țări africane. Însă viitorul organizației paramilitare rămâne unul incert după moartea fondatorului său, relatează Reuters.
Deși în cercurile de informații occidentale gruparea Wagner era considerată de ani de zile ca fiind „armata privată” a președintelui rus Vladimir Putin, Kremlinul a negat constant orice legătură cu organizația paramilitară înainte de declanșarea războiului din Ucraina.
Prigojin însuși a admis abia la sfârșitul lunii septembrie a anului trecut că a fondat gruparea Wagner în 2014, după anexarea ilegală a Crimeii și începerea conflictului separatist din estul Ucrainei, în regiunea istorică a Donbasului.
„La acel moment, 1 mai 2014, a luat naştere un grup de patrioţi care şi-a luat numele Grupul tactic al batalionului Wagner”, a afirmat pe 26 septembrie 2022 cel supranumit „bucătarul lui Putin”. Porecla i-a fost adusă de Concordia, firma sa de catering care deservea Kremlinul, și pe care Prigojin a folosit-o în timpul războiului din Ucraina să transmită majoritatea comunicatelor sale prin serviciul ei de presă.
Se crede că atât Prigojin, cât și Dmitri Utkin, fostul ofițer al forțelor speciale ruse care a organizat crearea grupării Wagner cu banii puși la dispoziție de omul de afaceri, au murit în avionul care s-a prăbușit miercuri seara deasupra regiunii Tver a Rusiei.
Rebeliunea militară pornită de Prigojin în noaptea dintre 23 și 24 iunie a pus sub semnul întrebării soarta amplei rețele create de-a lungul anilor de „wagneriți”, aceasta ajungând să aibă atât interese militare, cât și comerciale, în Europa, Orientul Mijlociu și Africa.
Uite ce este cunoscut despre activitățile activității Wagner și unde mai are aceasta interese după începerea „operațiunii militare speciale”:
Ucraina
Prigojin și-a trimis mercenarii să lupte în Ucraina după ce invazia începută pe 24 februarie 2022 a ajuns să întâmpine rapid probleme. În lunile de vară ea a recurs la recrutarea a mii de deținuți din penitenciarele și coloniile penale din Rusia pentru a lupta în Ucraina.
În luna decembrie, când wagneriții erau deja de 5 luni de zile „vioara principală” a ofensivei rusești ce urmărea cucerirea orașului Bahmut din estul Ucrainei, Statele Unite estimau că gruparea paramilitară recrutase 40.000 de prizonieri să lupte în războiul lui Putin, cel mai mare din Europa de la încheierea celui de-al Doilea Război Mondial.
Înregistrări video apărute pe rețelele de socializare rusești au arătat că Prigojin a participat personal la eforturile de recrutare în penitenciare. Însă în data de 9 februarie a acestui an Prigojin a anunțat „încetarea completă” a recrutărilor de condamnați.
Deși șeful mercenarilor Wagner nu a făcut referire la acest lucru, campania de recrutarea nu era privită cu ochi buni în Rusia în condițiile în care ea a dus la grațierea unor criminali, violatori și alți infractori violenți după ce aceștia și-au completat stagiul de luptă în Ucraina.
În luna iunie, în contextul unor critici tot mai virulente lansate de Prigojin la adresa comandamentului militar de la Moscova, ministrul apărării Serghei Șoigu a semnat un decret care obligă toate „detașamentele de voluntari” să semneze contracte profesioniste cu armata rusă.
De altfel, acesta a fost și pretextul invocat de Prigojin pentru lansarea rebeliunii sale, el afirmând că mercenarii Wagner nu voiau să intre sub tutela conducerii militare. După eșecul răsmeriței wagneriții au avut de ales între a pleca în exil în Belarus, întoarce acasă sau lupta în continuare în zona „operațiunii speciale”, fiind împrăștiați între diferitele unități ale armatei ruse.
Cu alte cuvinte, în Ucraina gruparea Wagner nu mai există ca o forță de luptă de sine stătătoare și Kremlinul a lichidat rapid și interesele sale financiare de aici.
Belarus
Prigojin a sosit în Belarus la câteva zile după ce a pus capăt rebeliunii în urma unui acord mediat de dictatorul Alexandr Lukașenko, aliatul fidel al Kremlinului. Vladimir Putin a dat asigurări personal că mercenarii Wagner vor fi lăsați să plece în liniște în Belarus, dacă doresc să facă acest lucru.
Lukașenko a declarat că wagneriții ar putea primi o bază militară dezafectată, imagini realizate din satelit ulterior sugerând că aceștia au luat în primire o bază militară din apropierea Asipovici, o localitate aflată la sud-est de Minsk.
La jumătatea lui iulie ministerul bielorus al apărării difuza un reportaj video în care arăta cum mercenari Wagner participă la instruirea armatei lui Lukașenko, o posibilitate de asemenea invocată de dictatorul de la Minsk. O săptămână mai târziu poliția de frontieră ucraineană estima că în jur de 5.000 de luptători Wagner au ajuns în Belarus.
Entuziasmat de aceste noi forțe de pe teritoriul țării sale, Alexandr Lukașenko i-a invocat pe mercenarii Wagner în mai multe amenințări făcute la adresa Poloniei învecinate.
La începutul lui august el afirma că polonezii „ar trebui să se roage că noi îi ținem (pe mercenarii Wagner) și le oferim cazare. Altfel, fără noi, ei s-ar fi scurs prin [graniță] și ar fi distrus Rzeszowul și Varșovia”. Comentariile sale au venit în contextul în care Polonia îl acuza că încearcă să destabilizeze flancul estic al NATO și UE prin desfășurarea de wagneriți la granița de est a Varșoviei.
„[Mercenarii Wagner] probabil vor fi deghizați în polițiști de frontieră din Belarus și îi vor ajuta pe imigranții ilegali să intre pe teritoriul polonez, să destabilizeze Polonia”, a avertizat premierul Mateusz Morawiecki, adăugând că unii membri ai grupării paramilitare vor „încerca să se infiltreze în Polonia pretinzând că sunt imigranți ilegali”.
Deocamdată nu este clar ce se va întâmpla cu mercenarii Wagner din Belarus după moartea lui Prigojin și a celorlalți comandanți aflați alături de el în avionul prăbușit. O posibilitate ar fi ca un alt comandant al grupării să preia conducerea sa, Vladimir Putin declarând într-un interviu acordat la sfârșitul lui iunie că formulase o propunere în acest sens, dar că ea a fost respinsă.
Siria
Rusia a început în mod oficial operațiunile sale în Siria în 2015 pentru a sprijini regimul lui Bashar al-Assad în lupta sa împotriva rebelilor care încercau să îl răstoarne de la putere.
Moscova a desfășurat forțe aeriene la baza militară Hmeimim și a folosit contractori militari pentru unele operațiuni terestre și în roluri de securitate, sute de mercenari fiind uciși în 2018 în urma unor lovituri aeriene americane. Printre mercenarii folosiți de Rusia în Siria s-au numărat și wagneriții lui Prigojin.
Drept recompensă pentru serviciile lor, guvernul lui Assad le-a permis să preia controlul asupra câmpurilor petroliere al-Shaer din centrul țării. Serviciile de informații occidentale afirmă că gruparea Wagner deține și Evro Polis, o companie care încasează 25% din profiturile obținute în urma exploatării mai multor câmpuri petrolifere din Siria.
Wagneriții au recrutat rebeli sirieni în zonele recucerite de forțele lui Assad, unii dintre ei fiind trimiși în 2019 să lupte în războiul civil din Libia, iar baza aeriană Hmeimim a devenit un nod logistic critic pentru operațiunile Wagner din Orientul Mijlociu și Africa de Nord.
Însă după primele luni ale războiului din Ucraina Prigojin a transferat o mare parte din luptătorii din Siria în zona „operațiunii militare speciale”, aceștia fiind de altfel cei mai experimentați mercenari pe care îi avea sub conducerea sa.
După rebeliunea wagneriților ministerul rus al apărării a anunțat rapid că operațiunile grupării Wagner din Siria vor fi preluate de către statul rus și că luptătorii lui Prigojin de aici vor intra sub controlul armatei ruse.
Libia
Gruparea Wagner a intrat în Libia pentru a-l ajuta pe mareșalul Khalifa Haftar în asaltul său asupra capitalei Tripoli și alunga guvernul libian recunoscut de comunitatea internațională. Haftar se deplasase personal în Rusia în aprilie 2019 pentru a solicita ajutor, el fiind primit la ministerul rus al apărării în spatele ușilor închise.
Departamentul de stat de la Washington a afirmat în 2020 că ajutorul dat de wagneriți lui Haftar a fost plătit de Emiratele Arabe Unite, care l-au susținut pe mareșal alături de Rusia și Egipt. Guvernul Emiratelor nu a dorit să comenteze informația atunci, și nici în iunie anul acesta când a fost întrebat din nou despre legăturile sale cu gruparea paramilitară rusă.
Observatorii ONU notau în 2020 că Prigojin desfășurase până la 1.200 de mercenari Wagner în Libia iar Comandamentul Statelor Unite pentru Africa afirma că avioane militare rusești erau folosite pentru aprovizionarea acestora.
Wagneriții operau sisteme de apărare antiaeriană și avioane de luptă de la baza aeriană Jufra aflată la sud de Tripoli, unele aeronave militare sosind aici de la baza Hmeimim din Siria, unde marcajele lor originale erau acoperite cu vopsea.
Pe lângă aducerea unor mercenari sirieni în Libia, se crede că gruparea Wagner a mai făcut recrutări în Sudan, Ciad și alte locuri pentru războiul civil de aici.
Deși ofensiva lui Haftar s-a încheiat cu un eșec și încheierea unui armistițiu în urmă cu 3 ani, wagneriții au rămas în Libia, menținându-și prezența de la Jufra și alte baze aeriene din sudul și estul țării în condițiile în care analiștii spun că acestea sunt folosite ca puncte de plecare pentru alte operațiuni din Africa.
Wagneriți au fost desfășurați de asemenea în jurul unor câmpuri petrolifere importante, crezându-se că gruparea lui Prigojin are interese comerciale majore în Libia, de la producția de energie la o cotă în afacerile traficanților care transportă migranții ce doresc să ajungă în Europa.
Republica Centrafricană
Deși bogată în resurse naturale, Republica Centrafricană este una dintre cele mai sărace țări din lume. Mercenari ruși, inclusiv gruparea Wagner, au intervenit în această țară în 2018 de partea guvernului pentru a înăbuși un război civil ce se desfășura din 2012.
Ambasadorul Rusiei în această țară a declarat într-un interviu acordat în luna februarie agenției de stat RIA Novosti că 1.890 de „instructori ruși” sunt prezenți în Republica Centrafricană.
Analiștii afirmă că gruparea Wagner a primit drepturi de exploatare a resurselor lemnoase, dar și a unei mine de aur.
Statele Unite au impus sancțiuni împotriva unei companii locale, precum și a altora din alte țări, pe care le acuză că sunt implicate în finanțarea grupării Wagner prin tranzacții ilicite cu aur.
Fostul șef al diplomaţiei franceze, Jean-Yves Le Drian, avertizase în urmă cu aproape doi ani că mercenarii grupului Wagner „se substituie” autorităţii statului în Republica Centrafricană şi că „au confiscat capacitatea fiscală” a acestuia. „Când intră într-o ţară, ei comit numeroase încălcări, abuzuri și jafuri pentru a se substitui uneori chiar autorităţii ţării”, atenționase oficialul francez în octombrie 2021.
La scurt timp după rebeliunea lui Prigojin un număr recunoscut de mercenari Wagner au părăsit Republica Centrafricană, oficialii francezi jubilând la momentul respectiv că aceștia ar pleca de teama repercusiunilor răsmeriței și pe fondul incertitudinilor privind soarta liderului lor.
Însă doar o săptămână mai târziu sute de wagneriți au aterizat în țara africană, guvernul de la Bangui afirmând că a fost vorba doar de o schimbare de gardă.
Mali
Atât Rusia cât și Mali au spus că luptătorii ruși de aici nu sunt mercenari, ci mai degrabă „instructori” care ajută trupele locale împotriva insurgenței jihadiste care durează de un deceniu.
Actuala juntă militară din Mali a ajuns la putere în urma unei lovituri de stat din august 2020 și a chemat în ajutor gruparea Wagner după ce a solicitat misiunii franceze care coordona lupta împotriva insurgenților jihadiști să părăsească teritoriul țării.
Guvernul condus de colonelul Assimi Goïta a contractat direct gruparea paramilitară, plătindu-i în jur de 10,8 milioane de dolari pe lună pentru serviciile sale, potrivit unei investigații realizate de agenția Reuters în 2021.
Luptătorii Wagner au fost acuzați de implicare într-un masacru care a avut loc anul trecut în Moura, un oraș din centrul țării, unde trupele locale au ucis sute de civili.
În luna mai a acestui an anchetatorii ONU au publicat un raport în care acuzau armata și „oamenii albi înarmați" de masacrarea a 500 de persoane în orașul Moura în martie 2022. După publicarea acestui raport junta militară a cerut ca și ultimele trupe internaționale ale ONU să părăsească țara.
Sudan
Cancelariile și diplomații occidentali afirmă că organizația Wagner este implicată în această țară în mineritul de aur, răspândirea dezinformării și diverse alte activități cu scopul de a suprima manifestațiile pro-democrație pe măsură ce Rusia a încercat să influențeze evenimentele de aici atât înainte, cât și după răsturnarea de la putere a mareșalului Omar al-Bashir.
Deși Moscova are legături cu ambele facțiuni militare care luptă în războiul civil din Sudan, care a izbucnit în luna aprilie a acestui an, se crede că wagneriții sunt mai apropiați de Forțele de Susținere Rapidă (RSF), organizația paramilitară care luptă împotriva armatei controlate de guvernul de la Khartoum.
La nivel oficial Wagner neagă că are activități în Sudan, afirmând că personalul său nu a mai călcat în țară de peste doi ani și că nu are niciun rol în lupte.
Însă în luna mai Statele Unite au acuzat gruparea Wagner că furnizează rachete aer-sol insurgenților, „contribuind la un conflict prelungit care duce doar la haos în regiune”.
