25 august 2023, ora 11:37

Cererile de demisie ale Tamarei Chișca-Doneva și Ion Guzun, din funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție (CSJ) au fost acceptate parțial de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Astfel, cei doi sunt eliberați din funcție din 25 august.

UPDATE: Funcția de președinte interimar al Curții Supreme de Justiție urmează să fie exercitată de către judecătoarea Viorica Puica. 

UPDATE: CSM a acceptat parțial cererea de demisie a judecătorului Ion Guzun, acesta fiind eliberat din funcția de judecător la CSJ din 25 august 2023. Hotărârea poate fi atacată la Curtea de Apel Chișinău, în termen de 30 de zile de la pronunțare.

UPDATE: CSM a respins cererea de amânare a lui Ion Guzun.

UPDATE: Ion Guzun a transmis o solicitare de amânare a a examinării cererii sale de demisie de la CSJ, motivând că este plecat din țară în perioada concediului anual de odihnă.

UPDATE: CSM a acceptat parțial cererea de demisie a Tamarei Chișca-Doneva, aceasta fiind eliberată din funcția de judecător la CSJ din 25 august 2023 și nu din iunie 2024, cum a solicitat aceasta. Hotărârea poate fi atacată la Curtea de Apel Chișinău, în termen de 30 de zile de la pronunțare.

UPDATE: În timp ce CSM examina cererea sa de demisie, președinta interimară a CSJ a părăsit sala de ședință și a solicitat să-i fie comunicată hotărârea.

UPDATE: CSM a respins cererea de amânare a Tamarei Chișca-Doneva.

UPDATE: Tamara Chișca-Doneva a cerut amânarea examinării cererii sale de demisie: „Vreau să angajez un avocat, să formulez apărarea în legătură cu faptul că doamna Cernat va fi raportor pe cauza mea. Vreau să fac cunoștință cu proiectul de hotărâre al CSM a mă gândi asupra situației de azi, nu m-am gândit că veți tolera componența cu participarea doamnei Cernat”.

UPDATE: CSM a respins cererea de recuzare a Ninei Cernat.

UPDATE: Tamara Chișca-Doneva a solicitat recuzarea membrei CSM Nina Cernat, raportoarea subiectului, de la examinarea cererii sale de demisie. Potrivit acesteia, mandatul judecătoarei „nu este legal”.

„Nina Cernat nu deține calitatea de membru al CSM legal, mandatul fiind expirat începând cu numirea componenței noi a CSM în baza condițiile prevăzute de articolul 3/1 din Legea cu privire la CSM.

Având în vedere statutul ilegal al Ninei Cernat în componența CSM și faptul că există împrejurări ce exclud participarea dânsei la examinarea acestei chestiuni care pun la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea sa, solicit admiterea cererii de recuzarea a Ninei Cernat”, a spus Chișca Doneva.

Reamintim că Chișca-Doneva și Guzun și-au anunțat demisiile în plin proces de evaluare a integrității financiare și etice în cadrul Comisiei Pre-Vetting.

Chișca-Doneva solicită Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) să îi fie acceptată demisia din data de 31 decembrie 2023. Guzun nu a precizat în cerere data demisiei.

Președinta interimară a CSJ, judecătoarea Tamara Chișca-Doneva, a indicat în cererea adresată CSM că solicită demisia începând cu data de 31 decembrie 2023, cu achitarea indemnizației unice de concediere. Magistrata invocă în cerere faptul că buna funcționare a CSJ este grav afectată din cauza numărului de posturi vacante și susține că consideră inoportun să participe la evaluarea în cadrul Comisiei Pre-Vetting din motiv că mandatul său expiră curând, mai exact în data de 14 iunie 2024. 

Chișca-Doneva a fost cercetată penal pentru îmbogățire ilicită, iar în septembrie 2022 a fost scoasă de sub urmărire penală. Chișcă-Doneva a fost suspectată că între anii 2014-2021, și-ar fi mărit substanțial patrimoniul, dar și pe cel al membrilor familiei sale, iar bunurile dobândite nu ar fi fost justificate în raport cu veniturile obținute din exercitarea atribuțiilor de serviciu. Jurnaliștii de investigație de la „Cutia Neagră PLUS” i-au analizat averea și au reușit să afle ce i-a determinat pe procurori să inițieze o cauză penală în privința judecătoarei. Au scos la iveală o afacere a familiei, pusă pe roate în satul Ratuș, raionul Criuleni, dar care nu se regăsește în declarațiile de avere.

În 15 aprilie 2022, Tamara Chișca-Doneva a fost suspendată din funcție, prin decizia CSM. Ulterior, în 27 februarie 2023, Curtea de Apel Chișinău a anulat hotărârea cu pricina, iar judecătoarea a revenit în funcție. A fost anulată, de asemenea, prin care CSM, la solicitarea procurorului general interimar de atunci, Dumitru Robu, a eliberat acordul pentru efectuarea perchezițiilor în privința judecătoarei.

Ion Guzun, judecător la CSJ din anul 2014, a completat în data de 10 august 2023 cererea prin care solicită să îi fie acceptată demisia onorabilă, conform legii cu privire la statutul judecătorului. Guzun a punctat că își dorește să fie informat personal despre examinarea cererii, deoarece dorește să fie prezent la ședință. Magistratul a mai precizat că în perioada 14 august - 8 septembrie va fi în concediu și se va afla în afara țării. Ion Guzun nu a specificat din ce data cere să îi fie acceptată demisia. L-am contactat pentru a afla detalii legate de motivele pentru care se retrage în demisie, însă nu ne-a răspuns atunci la apeluri. 

Comisia independentă de evaluarea externă a integrității judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție a anunțat la sfârșitul lunii iulie 2023 că a inițiat procesul de evaluare în privința celor cinci judecători în funcție ai Curții Supreme de Justiție (CSJ). Astfel, urmau a fi audiați judecătorii Tamara Chișca-Doneva, Ion Guzun, Aliona Miron, Mariana Pitic, Anatolie Țurcan.

În primăvara acestui an, CSM a transferat temporar la Curtea Supremă de Justiție șapte magistrați din prima instanță și de la Curtea de Apel Chișinău. Decizia a fost luată la ședința de marți, 2 mai 2023. La concursul pentru suplinirea prin transfer a funcției de judecător la CSJ s-au înscris 14 aspiranți. Doar jumătate au convins CSM în urma interviurilor. 

Este vorba despre magistrata de la Orhei, Veronica Cupcea, Aliona Donos de la Judecătoria Bălți, Sergiu Daguța de la Curtea de Apel Chișinău, Ion Malanciuc de la Judecătoria Criuleni, Viorica Puică de la Judecătoria Chișinău, sediul Centru, Oxana Parfeni de la aceeași instanță, Boris Talpă de la Curtea de Apel Chișinău și Ghenadie Eremciuc de la Judecătoria Bălți. Cei șapte își exercită funcția începând cu 10 mai 2023, pentru un termen de 6 luni. 

Magistrații au fost transferați temporar pentru „a acoperi” criza din cadrul CSJ care a început în luna februarie, când CSM a acceptat demisiile mai multor judecători de la CSJ. Astfel, și-au dat demisia magistrații Ala Cobăneanu, Liliana Catan, Iurie Diaconu, Galina Stratulat, Svetlana Filincova, Iurie Bejenaru, Victor Burduh, Victor Boico, Ghenadie Plămădeală, Nadejda Toma, Elena Cobzac și Maria Ghervas. De asemenea, au demisionat membrii CSJ care fac parte și din CSM - Petru Moraru, Victor Micu și Luiza Gafton. 

A demisionat și membrul CSM, Anatolie Galben, care este judecător la Curtea de Apel Chișinău. Ulterior, și-au anunțat plecarea judecătorul Dorel Musteață, președinte interimar al CSM, dar și Vladimir Timofti, președinte interimar al CSJ. Membrii CSM au acceptat și demisiile judecătorilor CSJ Dumitru Mardari și Nicolae Craiu. În prezent, la CSJ activează 5 judecători în funcție și 7 detașați. 

05 noiembrie 2024, ora 18:43

Cei șaisprezece judecători, care au demisionat la începutul anului trecut de la Curtea Supremă de Justiție (CSJ), s-au retras din sistem cu indemnizații de concediere substanțiale. Aceștia au ridicat sume cuprinse între 300 și 600 de mii de lei. În total, CSJ a achitat magistraților demisionari peste 6 milioane 618 mii de lei. 

Tamara Chișca-Doneva a plecat cu cea mai mare indemnizație

Cu cea mai mare indemnizație unică de concediere s-a ales Tamara Chișca-Doneva, fostă președintă interimară a CSJ.  Doneva, cercetată anterior pentru îmbogățire ilicită, iar ulterior scoasă de sub urmărire penală, a ridicat 616 mii  de lei.

Judecătoarea a depus cerere de concediere încă în august 2023, solicitând să fie eliberată din iunie 2024. Magistrata CSJ a invocat în cerere faptul că buna funcționare a CSJ este grav afectată din cauza numărului de posturi vacante, menționând că consideră inoportun să participe la evaluare în cadrul Comisiei Vetting din motiv că mandatul său expiră curând, pe 14 iunie 2024. Cererea i-a fost însă respinsă, iar CSM a dispus eliberarea ei din funcție din momentul aprobării cererii, adică pe 25 august 2023.   

Chișca-Doneva a fost cercetată penal pentru îmbogățire ilicită. Aceasta a fost suspectată că, între anii 2014-2021, și-ar fi mărit substanțial patrimoniul, dar și pe cel al membrilor familiei sale, iar bunurile dobândite nu ar fi fost justificate în raport cu veniturile obținute din exercitarea atribuțiilor de serviciu. Anterior, jurnaliștii de investigație de la „Cutia Neagră PLUS” au descoperit o afacere a familiei judecătoarei, pusă pe roate în satul Ratuș, raionul Criuleni, dar care nu se regăsește în declarațiile de avere.

Pe 15 aprilie 2022, Tamara Chișca-Doneva a fost suspendată din funcție, prin decizia CSM. Ulterior, pe 27 februarie 2023, Curtea de Apel Chișinău a anulat hotărârea CSM de suspendare, iar judecătoarea a revenit în funcție. De asemenea, a fost anulată și decizia prin care CSM, la solicitarea procurorului general interimar Dumitru Robu, a eliberat acordul pentru efectuarea perchezițiilor în privința judecătoarei.

Tamara Chișca-Doneva a fost judecătoarea la CSJ din 2003, activând anterior la CA Chișinău, Judecătoria Râșcani, Chișinău și Judecătoria Hâncești. Potrivit Ziarul de Gardă, a făcut parte din completul de judecători care a dispus, prin încheierea emisă la 20 iulie 2005, interzicerea efectuării şi înregistrării oricăror tranzacţii de înstrăinare a patrimoniului, inclusiv imobilul fostei S.A. „Gemeni”.

În februarie 2020, prin hotărârea emisă de CEDO pe cazul „Gemenii”, Guvernul R. Moldova a fost obligat să achite prejudicii de 1,5 milioane de euro și să returneze reclamanților părți din clădiri care erau în proprietatea acestora În cazul omisiunii restituirii proprietăţii, suma ajunge la 2.120.000 de euro.

La începutul lunii august 2023, Tamara Chișca-Doneva împreună cu Mariana Pitic, Ion Guzun și Ion Malanciuc au dispus reevaluarea de către Comisia de prevetting a 18 candidați la funcția de membru al CSM și a trei candidați la funcția de membru al Consiliului Superior al Procurorilor (CSP). Fosta judecătoare a plecat din sistem la scurt timp după această decizie. 

În campania pentru alegerile prezidențiale din 20 octombrie, Tamara Chișca-Doneva a ajuns în lista de donatori ai fostei jurnaliste Nataliei Morari, candidată la funcția de președinte. Aceasta i-ar fi oferit lui Morari asistență juridică în valoare de 3200 de lei. 

Vladimir Timofti, judecătorul care a examinat dosarul „Kuliok”

Vladimir Timofti a fost și el președinte interimar al CSJ. A plecat din sistem în februarie 2023, odată cu ceilalți magistrați care au părăsit Curtea Supremă, blocând activitatea instanței. Potrivit CSJ, la încetarea mandatului, Vladimir Timofti a ridicat o indemnizație de concediere de 515 mii de lei. Î

 Timofti a lucrat timp de 20 de ani la CSJ și a făcut parte din completul de magistrați care examinează dosarul pungii cu calendar în care fostul șef de stat, Igor Dodon, este învinuit că ar fi pretins aproape un milion de dolari de la Vladimir Plahotniuc și Serghei Iaralov. În schimbul banilor, Dodon promitea că va negocia cu Moscova, în calitate sa de președinte al Republicii Moldova, condiții favorabile pentru Partidul Democrat și Plahotniuc, privind crearea unei coaliții de guvernare între democrați și socialiști.

O dată cu plecarea din sistem a lui Vladimir Timofti, ședințele în acest dosar au fost marcate de pauze de câteva luni, timp în care au fost schimbate și completele de judecată. 

Pe 5 septembrie 2024, după o pauză de trei luni, dosarul pungii cu calendar a revenit pe masa magistraților de la CSJ, doar că imediat a fost pus din nou pe pauză, după ce președintele completului de judecători, Anatolie Țurcan, a fost demis de CSM din cauza nepromovării evaluării externe. Țurcan urmează să fie înlocuit de un alt magistrat, însă nu înainte ca acesta să revină din concediu, când CSM va putea pune în aplicare decizia de a-l demite. 

Ziarul de Gardă a scris anterior că Vladimir Timofti a făcut parte din completul de judecători de la CSJ care, pe 12 februarie 2017, a respins ca inadmisibile recursurile depuse de părțile din dosarul ex-premierului Vladimir Filat, judecat pentru corupere pasivă și trafic de influență, condamnat de Judecătoria Buiucani la nouă ani de închisoare cu executare. Timofti a făcut parte și din completul de judecători care a pus punctul final în dosarul controversatului om de afaceri Veaceslav Platon, condamnat anterior la 18 ani de închisoare.

n declarația de avere pentru anul trecut, Timofti a indicat peste 214 mii de lei din salariu și peste 95 de mii de lei din pensie. Fostul judecător deține mai multe terenuri intra și extravilane, un teren agricol, un garaj și două case de locuit trecute pe numele său. Vladimir Timofti a mai indicat în declarația de avere două mașini, una dintre care a fost transmisă în comodat fiului său - Vlad Timofti, dar și trei conturi bancare. 

Ala Cobăneanu - dosare pierdute la CEDO și indemnizație de 500.000 de lei

Ala Cobăneanu a ridicat, la plecarea din sistem, a treia cea mai mare indemnizație de concediere - 514.747 de lei. Ex-magistrata și-a început cariera în sistemul judecătoresc în 1991, iar din 2003 a activat la CSJ. A fost și membru permanent în Colegiul Disciplinar al CSM.

Magistrata a făcut parte din complete de judecată care au pronunțat mai multe hotărâri pentru care R. Moldova a primit condamnări la CEDO. Este vorba despre dosarului magazinului universal central UNIC. În 2019, instanța a obligat Primăria Chișinău să vândă proprietarilor UNIC terenul de 1,38 ha aferent clădirii și să încheie un contract de locațiune cu agentul economic pentru un teren de 0,21 ha, situat în imediata apropiere a magazinului.

Cobăneanu a făcut parte din completul de judecată care a pus punct final în dosarul „Gemeni”. În iunie 2021, statul a fost obligat să achite despăgubiri de 2,12 milioane de euro din bugetul de stat. În acest dosar, a existat și o decizie CEDO, în februarie 2020, prin care Republica Moldova a fost obligată să achite reclamanţilor un prejudiciu de 1,5 milioane de euro şi 5000 de euro cu titlu de prejudiciu moral, dar şi 10.000 de euro cu titlu de costuri şi cheltuieli. 

Potrivit declarației de avere, depuse la demisie, Ala Cobăneanu locuiește într-o casă cu o suprafață de 178,8 metri pătrați. Despre locuința impunătoare a magistratei, presa a scris în 2017. Potrivit jurnal.md, în curtea locuinței de lux ar fi o piscină și un spaţiu pentru odihnă cu toate accesoriile.

Familia Cobăneanu a mai declarat un teren intravilan, o mașină care ar valora 410 mii de lei și o altă avere imobiliară. 

Jumătate de milion pentru Maria Ghervas

Maria Ghervas a ridicat, la plecarea de la CSJ, aproape jumătate de milion de lei. Judecătoarea a activat la CSJ aproape 10 ani. Și ea a făcut parte din completul de judecată pe dosarul UNIC.

Judecătoarea, care activează în sistem din 1987, a ieșit la pensie în ianuarie 2010, pe când era preşedintă a Judecătoriei Botanica. CNAS i-a calculat atunci o pensie de 4 440 de lei lunar. Ghervas s-a judecat de mai multe ori cu CNAS-ul pentru recalcularea pensiei. 

Potrivit unei investigații „Cutia Neagră PLUS”, în 2018, Maria Ghervas a câștigat în instanța supremă, obținând o pensie de 15 mii lei. Doi ani mai târziu, magistrata a mers din nou în instanță și a cerut ca pensia să-i fie recalculată din salariul de 25 mii lei. Pe 2 decembrie 2020, Curtea de Apel Chișinău a obligat CNAS-ul să-i achite judecătoarei o pensie de 20 mii lei. Astfel, potrivit deciziei instanței, lunar, Maria Ghervas urma să primească peste 45 de mii de lei din salariu și pensie.

Soțul judecătoarei, procurorul Iurie Ghervas, primește lunar peste 52 mii lei din salariu și pensie. Acesta a fost demis, în octombrie 2020, din funcția de procuror al Secției reprezentare a învinuirii în Curtea Supremă de Justiție din cadrul Procuraturii Generale, în legătură cu atingerea plafonului de vârstă și a primit și o indemnizație de 155 mii lei la concediere. Peste o lună, Ghervas a fost reangajat la PG în calitate de consultant al procurorului în aceeași secție, după ce a câștigat un concurs.

În 2019, Iurie Ghervas la fel s-a judecat cu CNAS-ul și a obținut o pensie de 19 mii lei. Procurorul a motivat la CSJ că i-a fost stabilită pensia pentru vechime în muncă în 2005, când era șef al Procuraturii specializate de Transport. După reforma justiției, salariul șefilor de procuraturi specializate a fost majorat până la aproape 24 mii lei, astfel pensia sa ar fi trebuit să constituie 19 mii lei. CNAS-ul a fost obligat să-i achite procurorului și sumele ratate din anii precedenți. În 2019, Iurie Ghervas a primit de la CNAS aproape 800 de mii de lei pensie și recalculul stabilit prin judecată.

Numele lui Iurie Ghervas apare în dosarul fostului adjunct al Procurorului General, Andrei Pântea. Ghervas ar fi emis o notă informativă pe dosarul hoțului în lege Grigore Caramalac prin care să justifice transferul urmăririi penale a lui Caramalac în Rusia.

Magistrata Maria Ghervas şi soţul ei au indicat în declarația de avere pentru anul 2023 un apartament, primit donaţie, două garaje şi o casă de locuit de 163 metri pătraţi. În 2016, Ziarul de Gardă scria că imobilul s-ar afla în orășelul Codru, iar terenul pe care este construit apare ca proprietate publică. 

Familia Ghervas mai deține un automobilul Skoda Octavia, cumpărat în 2010 cu 12.900 de euro.

Familia Ghervas deține nouă conturi bancare în care păstrează peste un milion de lei în valută națională, euro și dolari americani.

Iurie Diaconu - l-a condamnat pe Filat și l-a eliberat pe „Vanea Pisateli”

Iurie Diaconu a lucrat la CSJ 16 ani. La plecare, a luat o indemnizație de 474.893 de lei. Ex-magistratul a făcut parte din completul de judecată care a pus punctul final în dosarul fostului premier Vladimir Filat. Instanța a menținut neschimbată decizia prin care Filat, acuzat de corupție, a fost condamnat la 9 ani de închisoare. 

Tot el a făcut parte din completul de judecată care l-a eliberat pe interlopul Ion Druţă, cunoscut în lumea criminală drept “Vanea Pisateli”. Anterior, acesta fusese condamnat la 20 de ani de puşcărie pentru comandarea unui triplu omor. Pe marginea acestui caz, Diaconu a fost sancţionat cu avertisment.

A judecat și scandalosul dosar „Pădurea Domnească”. Potrivit deciziei adoptate de CSJ, fostul judecător Gheorghe Crețu a fost găsit singurul vinovat de moartea lui Sorin Paciu, împușcat mortal în timpul unei partide de vânătoare la care ar fi participat mai multe persoane publice. Crețu a fost condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare, iar ulterior, și-a continuat cariera într-un barou prestigios de avocatură - Tănase și partenerii, condus de fostul președinte al Curții Constituțional, Alexandru Tănase. 

Diaconu a făcut parte și din completul CSJ care a anulat amenzile aplicate în 2021 lui Aureliu Colenco, Denis Calaida și Iulian Bălan, avocați ai lui Ilan Șor, pentru că nu s-au prezentat la mai multe ședințe de judecată de la Curtea de Apel Chișinău. Astfel, apărătorii încercau să obțină tergiversarea examinării dosarul privind implicarea lui Șor în Furtul miliardului. 

Conform declarației de avere depuse la ANI, Iurie Diaconu locuiește într-o casă cu o suprafață de 148,8 metri pătrați, a cărei valoare de piață ar depăși suma de 1 milion de lei. Familia Diaconu a mai declarat un garaj, două mașini și 6 conturi curente la bancă în care are depozitate sute de mii de lei.  

Acest articol este realizat în cadrul proiectului „Încurajarea Transparenței Judiciare prin Instrumente Digitale”, implementat de A.O. „Juriştii pentru drepturile omului” cu suportul National Endowment for Democracy, care nu influenţează în niciun fel subiectul şi conţinutul investigaţiilor publicat.