09 ianuarie 2023, ora 21:50

Anul 2022 a fost unul dintre cei mai de succes în ceea ce privește atragerea investițiilor, în ciuda situației regionale dificile. Declarația a fost făcută de către directorul Agenției de Investiții, Marin Ciobanu, în cadrul ediției din 9 decembrie a emisiunii „Новая неделя” с Анатолием Голя de la TV8.

Potrivit acestuia, după începutul războiului din Ucraina, investitorii străini și-au exprimat îngrijorarea cu privire la riscurile pentru proiectele curente, dar aceste probleme au fost rezolvate. 

„Investitorii din Elveția m-au sunat și m-au întrebat ce vom face, le-am răspuns că trebuie să lucrăm în continuare, le-au spulberat temerile”, a spus Ciobanu. 

El a precizat că anul trecut s-au putut demara proiecte mari de investiții în mai multe regiuni ale țării. 

„Dacă vorbim de Ștefan-Vodă, aceștia sunt investitori din Elveția. Sunt foarte bucuros că am încheiat negocierile privind implementarea acestui proiect. În această toamnă, au lansat deja lucrările unei fabrici de prelucrare a legumelor și fructelor. Până la sfârșitul anului vor fi deschise aproximativ 50 de locuri de muncă. Ei plănuiesc să se extindă în viitor. În opinia mea, investiția se va ridica la cel puțin 15 milioane de euro. 

Există un alt proiect de care sunt foarte mândru. Am reușit să atragem și un investitor german la Strășeni. Aceasta este compania BauTex, care este angajată în producția de țesături din fibră de sticlă. Investițiile se vor ridica la 20 de milioane de dolari. În total, ei plănuiesc să creeze aproximativ 200 de locuri de muncă, 125 de muncitori au fost deja angajați. 

Ultimul proiect pe care l-am implementat anul trecut este o întreprindere din raionul Rezina. Va fi o investiție mare. Potrivit proprietarului, acestea se vor ridica la circa 50 de milioane de euro pe 5 ani. Vor fi create aproximativ 1.000 de locuri de muncă”, a precizat șeful Agenției de Investiții.

La începutul lunii ianuarie, Marin Ciobanu a spus că în următorii ani, proiecte de investiții în valoare de circa 450 de milioane de euro ar putea fi implementate în Republica Moldova. Potențialii investitori includ producători de aparate electrocasnice, precum și tehnologii medicale și de apărare.

Marin Ciobanu a venit la șefia Agenției de Investiții la începutul lunii septembrie 2022. Anterior, a fost responsabil de Zona Economică Liberă Bălți. 

24 aprilie 2024, ora 21:19

Premieră la Universitatea Tehnică. Acolo au fost amenajate trei sere de peste o mie de metri pătrați, unde studenții vor cultiva fructe și legume după cele mai moderne metode. Deși arată ca în poveste, plantele nu cresc în sol, ci într-o substanță vulcanică. Respectiv, au nevoie de foarte puțină apă, iar unele soiuri rodesc aproape tot anul. Și planurile viitorilor agronomi nu se opresc aici. Aceștia își propun să adapteze în aceste sere mai multe soiuri de fructe exotice, pe care să le cultive apoi pe plantații extinse.

În cele trei sere prezentate astăzi la Universitatea Tehnică studenții de la facultatea Științe Agricole, vor putea studia cum se cultivă fructele și legumele prin metoda hidroponică, adică fără sol. Datorită acestui sistem, plantele au nevoie de mai puțină apă, nu sunt folosite substanțe chimice, iar temperatura este una constantă pe tot parcursul anului. În plus, serele dispun de echipamente de colectare și filtrare a apelor pluviale, sistem automat de control al microclimatului și iluminare LED pe parcursul nopții. Astăzi studenții s-au lăudat cu prima recoltă obținută după metoda modernă. Au cultivat salată, pe care au livrat-o la cantina universității.

„Avem rucolă, basilic, spanac și cartof. - Recomandați colegilor să mănânce ce creșteți voi aici?- Da.- Care sunt calitățile? - Prima dată când a fost salata, am recoltat și studenții au mâncat. Sunt mai bune și mai sănătoase, numărul nitraților în salata crescută în sera noastră a fost de 20 de ori mai mic decât cea care crește în sol”.

Viitorii agronomi au elaborat deja și cinci soiuri hibrid de roșii. Acestea sunt cultivate în sistemul hidroponic, denumit „găleata olandeză”, datorită căreia plantele rodesc pe parcursul a zece luni din an. În loc de sol aici este utilizată o substanță numită perlit. Este un amestec vulcanic, care menține umezeala și în care dăunătorii nu pot rezista.

„Folosim irigare de tip spaghetti, prin aceste țevi se pun substanțe nutritive. Scopul nostru este să minimalizăm la maxim produsele fitosanitare pentru o metodă cât mai naturală de luptă cu bolile și dăunătorii. Este o metodă mai eficientă, mai ieftină și mai profitabilă de creștere a tomatelor și sunt mai gustoase decât cele crescute tradițional”.

„Nu sunt patogeni nu sunt nimic. Bolea: Miroase a roșie”.

Serafim este student în anul trei și studiază culturile exotice, cum ar fi: rodia, smochinul, kaki sau kiwi. Tânărul spune că în doar câțiva ani de aclimatizare, aceste culturi ar putea crește fără probleme în țara noastră pe suprafețe întinse.

„- Cultura de rodie care ulterior va fi plantată.
 - Suportă climatul nostru rodia în Moldova, iarna cum o trece?
 - Desigur va fi aclimatizată, se cercetează. Mai ales că anterior s-a plantat kiwi. Am făcut cercetare științifică și am demonstrat că în condițiile climaterice a Republicii Moldova este posibil să fie plantate mai ales în Sud și Centru”.

Și mai interesant este faptul că, în munca lor, studenții sunt ajutați și de un robot, creat tot de ei. Acesta cercetează plantele, iar cu ajutorul inteligenței artificiale, le poate detecta pe cele bolnave sau care duc lipsă de substanțe nutritive.

„El merge pe rânduri, face imagini la plantele sănătoase, antrenează un model prin rețea virtuală și în baza acestui model mai trece o dată pe rând și compară plantele curente cu modelul antrenat. Procesarea se face prin inteligența artificială și spune dacă planta e bolnavă, dacă este arsă sau nu a fost udată suficient”.

Decanul facultății Științe Agricole, Silvice și Mediu spune că cercetările care se vor face în aceste sere îi vor ajuta foarte mult pe agricultorii noștri.

„De pe o suprafață anumită putem pe parcursul unui an să recoltăm în jur de 18-20 de recolte, aceasta este foarte mult. Dacă lumina zilei este de 12 ore, noi mărim cu vreo patru ore și în modul acesta accelerăm creșterea culturilor cu vreo 20 la sută. Este un lucru de viitor, mai ales în contextul schimbărilor climatice viitorul legumiculturii este doar în astfel de spații protejate”.

„Credeți-mă este o diferență foarte mare când tu înveți pe bază de desene, tablou, youtube sau tu toți anii de studiu ai fost într-un laborator și înțelegi capcoadă tot procesul tehnologic de creștere a unei plante. Lucrurile acestea fac o diferență enormă între modul de studii, care a avut loc ultimii ani”.

Construcția celor trei sere didactice de la UTM a costat 243 de mii de euro. O parte din bani au fost oferiți de Banca Europeană de Investiții, prin intermediul proiectului „Livada Moldovei”. Iar peste un milion de euro urmează să mai fie investiți în laboratoare.