Operațiunile speciale psihologice ale Kremlinului pentru a submina instituțiile democratice în Moldova și pentru a compromite integrarea europeană

Într-un cabinet dintr-o clădire guvernamentală din Chișinău, un portret al dictatorul sovietic Iosif Stalin tronează deasupra biroului generalului Victor Gaiciuc, fost ministru al Apărării în trei guverne ale Republicii Moldova și fost ambasador la NATO. 

Gaiciuc este în prezent președinte al Uniunii Ofițerilor din Republica Moldova și consideră neutralitatea permanentă o condiție pentru a face din Moldova o „oază de bunăstare”. Asociația lui Gaiciuc își propune drept scop să acorde sprijin veteranilor instituțiilor de forță și să cultive „educația moral-patriotică”. 

Din biroul tapetat cu fotografii ai unor generali sovietici din cel de-al Doilea Război Mondial, fostul ministru vorbește despre cât de bună este neutralitatea pentru Republica Moldova, ale cărei raioane de est sunt sub ocupație rusească de 30 de ani.

Însă pentru pacea și bunăstarea deplină, generalul are o un as în mânecă – neutralitatea recunoscută la nivel internațional printr-o rezoluție a Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite, inclusiv de SUA, UE, Marea Britanie și, evident, Rusia. 

 „Iată dacă marile puteri vor semna o asemenea rezoluție... Pfffff...”, exclamă el. „Prin această semnătură, toate părțile își asumă responsabilitatea să recunoască faptul că Moldova este o țară neutră. Și asta trebuie să fie o oază de bunăstare, o oază de libertate, o oază unde oamenii se simt bine.”

Generalul Gaiciuc a intrat în atenția opiniei publice pentru o declarație „nefericită” chiar în incinta Academiei de Științe a Moldovei. În 2017, în cadrul unui eveniment organizat de Mitropolia Chișinăului și Întregii Moldove, subordonată canonic Patriarhiei Bisericii Ortodoxe Ruse, el a evocat vitejia rebelilor pro-ruși din Donbas, „bazată pe credință și pe iubirea de patrie”. 

În contextul în care neutralitatea sau garanțiile internaționale nu au protejat Ucraina de invazia militară a Rusiei din 24 februarie 2022, decidenții din conducerea Republicii Moldova dezbat actualitatea statutului de neutralitate militară a țării și relația cu NATO. 

 Alianța Nord-Atlantică a fost una dintre țintele predilecte ale propagandei ruse. Odată cu invadarea Ucrainei, Kremlinul și-a intensificat eforturile pentru demonizarea NATO, venind cu narațiuni croite pe realitățile social-politice ale Republicii Moldova. 

 Această investigație dezvăluie felul în care Moscova acționează prin operațiuni psihologice pentru a influența anumite grupuri sociale și etnice să aibă o atitudine negativă față valorile euroatlantice, să compromită procesele democratice și să împiedice consolidarea statului de drept.        

 Țintele-cheie ale dezinformării pro-Kremlin

Neutralitatea versus aderarea la NATO sunt două soluții care au concurat în preferințele moldovenilor drept opțiuni pentru asigurarea securității Republicii Moldova. 

Neutralitatea recunoscută la nivel internațional a fost conform documentelor Departamentului de Stat al SUA, publicate de Wikileaks, condiția impusă de ani buni de președintele Rusiei Vladimir Putin omologilor săi moldoveni în schimbul retragerii trupelor rusești care staționează ilegal pe teritoriul Republicii Moldova. 

Astăzi, Comisia Europeană a indicat într-un răspuns la solicitarea reporterilor că populația Republicii Moldova este una dintre țintele-cheie ale dezinformării pro-Kremlin. În același răspuns se menționează că impactul dezinformării este deosebit de vizibil în special în rândul vorbitorilor de limbă rusă, dar se răsfrânge asupra unei părți mult mai mari a populației.  

„Sondajele recente sugerează că un număr semnificativ de moldoveni, din cauza dezinformării, acuză NATO sau Ucraina pentru actualul război de agresiune al Rusiei”, se afirmă în răspunsul Comisiei.  

Conform celui mai recent sondaj de opinie realizat de Centrul de Investigații Sociologice și Marketing CBS-Research, la întrebarea: „Cum credeți, cine poartă cea mai mare vină pentru provocarea războiului din Ucraina?”, 17,8% din respondenți consideră SUA vinovate pentru agresiunea Rusiei împotriva vecinului său de la Vest. Alte 9,6 la sută cred că cel care se face vinovat pentru escaladarea din Ucraina este Alianța Nord-Atlantică.

Directorul executiv al Centrului de Informare şi Documentare privind NATO din Republica Moldova (CID NATO), Ion Tăbârță, explică vulnerabilitatea cetățenilor în fața propagandei rusești prin clișeele cultivate în timpul URSS perpetuate până în prezent. În opinia sa, la această atitudine contribuie și inacțiunea oficialilor Chișinăului pentru a schimba acest clișeu sau pentru a contracara prejudecățile și stereotipurile moldovenilor despre Alianța Nord-Atlantică. 

„Propaganda rusă a investit mult în alimentarea imaginii negative a NATO rămasă în memoria colectivă încă din perioada sovietică și a venit cu noi narațiuni pentru a perpetua această prejudecată”, a spus el. „De exemplu, bombardamentele Belgradului în 1999. Nu se merge pe explicarea contextului, ci pur și simplu, se insistă că NATO a bombardat Belgradul în 1999 și de aici cultivarea acestei imagini negative.” 

Fostul ministru al Apărării, Vitalie Marinuța, consideră că persistența imaginii negative a NATO în societatea moldovenească se explică prin preferințele politice de stânga ale marii majorități a cetățenilor și, de asemenea, prin lipsa unei voințe a tuturor exponenților clasei politice moldovenești de a promova ideea aderării la NATO. 

„Acum, în ultimul deceniu, mai avem câteva partide care promovează timid această idee”, a spus el. „Însă marea majoritate, chiar dacă sunt împotriva neutralității, sunt împotriva aderării la NATO. Și această idee influențează mentalul colectiv al societății noastre.” 

Victor Gaiciuc recunoaște că propaganda rusească a avut un rol în cultivarea imaginii negative față de NATO, însă nu a înclinat balanța. „D’apoi, Blocul... Sunt și exemple. Primul exemplu care mi-a venit este Iugoslavia”, evocă Gaiciuc. „Dacă ne mai gândim la Libia, o țară prosperă. NATO a bombardat Libia! Iată când Dvs. spuneți că Federația Rusă a buimăcit tot poporul moldovenesc... Pe mine mă deranjează ca boambe [SIC!] să nu cadă în Moldova.” 

Generalul cu două stele consideră că are temei să își pună semne de întrebare asupra unor acțiuni actuale ale guvernării proeuropene. „De exemplu, contestarea statutului de neutralitate. Ei [guvernanții] spun deja deschis că trebuie să ne integrăm în NATO”, a afirmat el. Gaiciuc susține că Ucraina, atâta timp cât nu și-a declarat intenția de aderare la NATO, a avut relații bune cu Rusia și că orice acțiune similară din partea unor state „are costuri și riscuri”. El sugerează astfel o justificare a invaziei ruse în Ucraina și un semnal de avertizare a Moldovei pentru a evita un scenariu similar cu cel al Kievului.  

Gaiciuc este contrazis de actualul ministru al Apărării, Anatolie Nosatîi, care a declarat că punerea semnului de egalitate între NATO și război este un fals.

„Este o interpretare greșită, foarte ieftină și fără bază factuală. Haideți să analizăm. În ce țară NATO a fost război în ultimii circa 70 de ani?”, a spus el. „Dimpotrivă, chiar și în țările în care au existat tensiuni, NATO a intervenit pentru a le rezolva. Exemple pot fi următoarele: relația dintre Grecia și Turcia sau situația Ciprului, sau cea din Balcani, în rândul țărilor care nu sunt membre NATO, dar aspiră la acest statut. Toate au fost nevoite să se așeze la masa negocierilor și să implementeze niște soluții pașnice. De aceea este o narațiune falsă care nu se confirmată prin fapte.”

Adjuncta secretarului general al NATO, Burcu San, a declarat că o altă narațiune a propagandei ruse este că NATO folosește instrumente de parteneriat pentru a influența diferite țări, inclusiv Moldova. 

„În realitate, țările partenere sunt în scaunul șoferului [sunt care decid]”, a subliniat Burcu San. „Ele sunt cele care determină amploarea relației cu NATO și își fac cunoscute cerințele și nevoile.”

 Găzăuzii și Transnistria - punctele-țintă ale propagandei rusești 

În contextul agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei și al războiului hibrid dus de  Kremlin în Republica Moldova, serviciul de presă al Alianței Nord-Atlantice a informat că se atestă o readaptare a narațiunilor rusești despre NATO concepute dedicat pentru Moldova. 

La solicitarea reporterilor, Serviciul de presă al Alianței Nord-Atlantice a reperat cinci dintre cele mai răspândite narațiuni false despre NATO în Moldova: „NATO înarmează Republica Moldova pentru a o atrage într-un război cu Rusia”; „NATO construiește o bază militară în Moldova”; „NATO este în război cu Rusia în Ucraina”; „Moldova poate adera la UE numai dacă devine mai întâi membră a NATO”; „Cooperarea consolidată a Moldovei cu NATO îi amenință securitatea”.

Serviciul de presă al NATO a subliniat că, în cazul Moldovei, propaganda sovietică și, mai târziu, cea rusă, a creat și alimentat constant de-a lungul ultimelor decenii mituri despre NATO, concentrându-se acum asupra cetățenilor care locuiesc în UTA Găgăuzia și regiunea separatistă transnistreană.

„Este un fapt că aceste eforturi urmăresc să creeze cât mai multe fricțiuni în societatea moldovenească pentru a crea tulburări politice, a submina instituțiile democratice, statul de drept și sprijinul moldovenilor pentru calea europeană”, se precizează în răspunsul Alianței. „Acesta este motivul pentru care este vital să continuăm și să consolidăm reziliența informațională a societăților noastre. Societatea civilă și mass-media independentă au un rol important de jucat în acest context”.

Mai mult, asistenta secretarului general al NATO, Burcu San, a declarat că Rusia folosește constant retorica amenințătoare la adresa Chișinăului și încearcă să destabilizeze Republica Moldova. 

„Războiul hibrid este folosit foarte mult de Rusia. Știu că Misiunea de Parteneriat UE se concentrează pentru a ajuta Moldova să reziste atacurilor hibride”, a spus ea. „NATO lucrează de asemenea la întărirea rezilienței societății Republicii Moldova. Avem mai multe inițiative în acest sens. Unul dintre instrumentele pe care Rusia îl folosește este dezinformarea, iar comunicarea strategică face într-adevăr parte din programul nostru.”

În fața acestor amenințări la adresa Republicii Moldova, UE a deschis într-un timp record la Chișinău Misiunea UE de Parteneriat în Republica Moldova, o misiune exclusiv civilă, care are drept obiectiv principal consolidarea rezilienței Republicii Moldova împotriva amenințărilor hibride.   

Misiunea oferă consiliere la nivel strategic și sprijin pentru a consolida sectorul de securitate al Republicii Moldova. 

Într-un răspuns adresat reporterilor, Misiunea a precizat că se ghidează după trei linii directoare de acțiune: „Contribuție la întărirea capacităților de management al crizelor din sectorul de securitate internă al Republicii Moldova; Sprijin pentru creșterea rezilienței față de amenințările hibride, mai ales întărirea securității cibernetice, și pentru combaterea manipulării și interferențelor informaționale externe; oferirea de sprijin operațional pentru autoritățile Republicii Moldova prin intermediul unei celule de proiecte în domeniile menționate la cele două puncte anterioare. În îndeplinirea acestui mandat, Misiunea oferă sprijin pentru dezvoltarea de strategii și politici în identificarea necesităților de construcție a capacităților de avertizare timpurie, detectare și atribuire a amenințărilor și răspuns adecvat la acestea”.

Ilie Gulca, Mădălin Necșuțu

Acest material jurnalistic a fost realizat cu sprijinul International Media Support (IMS).