09 martie 2023, ora 11:09

Procuratura Anticorupție a terminat urmărirea penală pe unul din episoadele care vizează concesionarea Întreprinderii de Stat Aeroportul Internațional Chișinău. Potrivit unui comunicat de presă al PA, obiectul investigației cuprinde acțiunile ilegale ale persoanelor publice și de demnitate publică la concesionarea Aeroportului Internațional Chișinău, ce a cauzat statului prejudiciul material în mărime de 392.105.823 de lei.

În cadrul cauzei penale, au fost puși sub învinuire pentru comiterea infracțiunii de abuz de serviciu 8 persoane publice și cu funcții de demnitate publică. Printre aceștia, potrivit unor surse din cadrul Procuraturii, se numără fostul prim-ministru al țării, Iurie Leancă și fostul ministru al Economiei, Valeriu Lazăr. De asemenea, au mai fost puși oficial sub învinuire un fost director adjunct al Agenției Proprietății Publice, un fost șef adjunct al Direcției din cadrul Agenției Proprietății Publice, un fost director general interimar al ÎS Aeroportul Internațional Chișinău, un fost director financiar al ÎS Aeroportul Internațional Chișinău și un șef al serviciului analiză economică al ÎS Aeroportul internațional Chișinău.

În scopul recuperării prejudiciului cauzat Procuratura Anticorupție în comun cu ARBI CNA a aplicat sechestru pe bunurile și activele învinuiților în sumă de 28.720.729,91 lei de lei.

Aeroportul Internațional Chișinău a fost dat în concesiune în 2013, pe  un termen de 49 de ani. Singurul aeroport internațional din Republica Moldova a încăput, astfel, pe mâinile unei firme fondate peste weekend de două companii rusești, folosite, după cum s-a dovedit ulterior, doar pe post de „pistă de decolare” pentru interesele unor businessmeni locali, care se ascund în spatele unor off-shore-uri britanice și olandeze, scrie portalul anticorupție.md. În doar doi ani de zile, SRL „Avia Invest” și-a schimbat de trei ori proprietarii.

 Pe 23 noiembrie 2022, ministrul Justiției de atunci, Sergiu Litvinenco, a anunțat că Aeroportul Internațional Chișinău revine în gestiunea statului, asta după ce Curtea de Apel Chișinău a decis rezilierea contractului. De cealaltă parte, Compania Avia Invest s-a arătat nemulțumită de decizia Curții de Apel și a anunțat că o va ataca la Curtea Supremă de Justiție. Aeroportul a fost dat în concesiune pe 30 mai în anul 2013, iar unul dintre argumente era necesitatea de a atrage investiții în modernizarea acestuia.

09 iunie 2023, ora 13:25

Parlamentul a aprobat vineri, 9 iunie, proiectul de modificare a Legii bugetului de stat pentru anul 2023, care prevede și majorarea salariilor pentru mai mulți funcționari din Guvern. Proiectul a fost susținut în prima lectură de 57 de deputați. De la tribuna Legislativului, premierul Dorin Recean a menționat că Executivul va veni cu majorări salariale și pentru alte categorii de angajați din sectorul public. 

Prin urmare, un ministru care primește acum un salariu de circa 28 de mii de lei, după aprobarea noilor valori de calcul ar putea ridica peste 50 de mii de lei. Mai mult, demnitarii vor putea beneficia și de sporuri lunare oferite prin ordin intern. 

Potrivit documentului, de majorări vor avea parte și alte categorii de funcționari, dar salariul premierului, președintelui și deputaților rămân neschimbate.

Recean a menționat că obiectivul actualei rectificări și celei care va urma în toamnă este repornirea motoarelor economiei, creșterea investițiilor, care să producă venituri suplimentare la buget, locuri de muncă, salarii mai mari, iar impozitele să finanțeze programele sociale ale statului.

„Sunt deja progrese în atenuarea gradului inflației, și către sfârșit de an trebuie să trecem din faza de recesiune către creșterea economică”, a specificat premierul. 

Totodată, modificările se referă la majorarea intrărilor de granturi externe și direcționarea acestora spre măsurile de dezvoltare a economiei naționale, în special pentru suplinirea Fondului rutier, Fondului național de dezvoltare regională și locală, Fondului național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural și programelor de susținere a întreprinderilor mici și mijlocii.

Astfel, veniturile și cheltuielile bugetului de stat se propun a fi majorate cu 1,406 miliarde de lei. Respectiv, veniturile se vor majora până la 66,274 miliarde de lei, iar cheltuielile – până la 84,602 miliarde de lei. 

În proiect este menționat că modificările operate la partea de venituri și cheltuieli ale bugetului de stat nu vor avea impact asupra soldului (deficitului) bugetului de stat pentru anul 2023, vor fi operate modificări a structurii surselor de finanțare a deficitului bugetului de stat. Astfel, deficitul bugetar rămâne neschimbat față de cel aprobat și va constitui 18,327 miliarde de lei.

Cele mai semnificative majorări la cheltuieli s-au înregistrat la servicii în domeniul economiei, în special destinate pentru Fondul rutier, și la gospodăria de locuințe și gospodăria serviciilor comunale. 

Totodată, este menționat că pentru susținerea întreprinderilor mici și mijlocii, inclusiv programul „373”, prin programele ODA vor fi direcționate 338 de milioane de lei; pentru majorarea Fondului național de dezvoltare regională și locală – 320 de milioane de lei în scopul implementării proiectelor în cadrul programului „Satul European”; pentru majorarea Fondului național pentru dezvoltarea agriculturii și a mediului rural – 100 de milioane de lei.

Sunt prevăzute și majorări de cheltuieli pentru implementarea măsurilor în domeniile culturii, sportului și tineretului, educației, sănătății.

Totodată, începând cu 1 iunie au fost implementate unele măsuri de politică salarială, care și-au găsit reflectarea în proiectul de modificare a bugetului. Acestea se vor realiza în limita mijloacelor existente ale fondului salarial aprobat inițial prin Legea bugetului de stat.

Proiectul de modificare a Legii bugetului de stat pe anul 2023 va fi prezentat spre aprobare în cea de-a doua lectură.