06 septembrie 2023, ora 19:53

Fundașul echipei naționale de fotbal feminin a Republicii Moldova, Violeta Mițul, a murit la vârsta de 26 de ani. Anunțul a fost făcut de Federația Moldovenească de Fotbal, potrivit căreia tânăra a suferit un tragic accident în timpul unei escale la munte, unde era plecată alături de coechipierele de club.

„Cu profundă tristețe și durere în suflet, Federația Moldovenească de Fotbal își exprimă sincere condoleanțe și regretul profund față de trecerea în neființă a jucătoarei Naționalei de fotbal, Violeta Mițul. Pierderea ei reprezintă o durere profundă pentru comunitatea fotbalului din Republica Moldova”, se arată într-un comunicat al FMF.

Violeta Miţul s-a născut pe 3 aprilie 1997, la Tiraspol. Sportiva evolua din primăvara anului 2023 pentru clubul Ungmennafélagið Einherji din Islanda. Anterior, a jucat în Spania pentru echipa FF La Solana din seria C. Jucătoarea a ajuns pe peninsula Iberică din Italia, unde a reușit să promoveze în liga B cu formația Apulia Trani.

Pentru Naționala feminină a Moldovei, Violeta a jucat peste 40 de partide, în care a evoluat ca fundaș.

În 2013 și 2015 a fost dublă câștigătoare a Cupei Republicii Moldova cu echipa FC Tiraspol-Alga. În 2016, a obținut medalia de argint a campionatului Republicii Kazahstan în componența echipei Astana, iar în 2017 - medalia de argint a campionatului din Kazahstan și de bronz la Cupa Republicii Kazahstan în componența echipei ZHFK Okzhetpes.

În 2018, a câștigat medalia de argint a campionatului și a Cupei Republicii Kazahstan, din nou în componența ZHFK Okzhetpes.

Din 2019, Violeta Mițul este deținătoarea Cupei României cu echipa Vasas Femina, în 2021 a cucerit medalia de bronz a campionatului din Ucraina în componența echipei Voskhod, iar în 2022 - medalia de aur a campionatului Italiei, Liga C, în componența echipei Apulia Trani.

Anterior, sportiva declara că „nu există o vârstă stabilită” pentru a renunța la fotbal: „Totul depinde de starea de sănătate și de dorință. Voi continua să joc până când una din acestea dispare”.

21 decembrie 2024, ora 23:11

Astăzi vorbim Verde-n ochi despre educație și salariile mizerabile pe care le primesc profesorii din R. Moldova versus majorările obraznice la pensii pe care le-ar putea primi din anul viitor judecătorii Curții Constituționale.

Zilele trecute, profesorii au ieșit la proteste să ceară salarii decente. În urmă cu o lună, Guvernul le-a promis majorări de 15% de la începutul anului viitor, dar pe ultima sută de metri le-a înjumătățit. În formula votată de Parlament la început de decembrie, profesorii ar urma să beneficieze de o majorare salarială netă între 600 și 900 de lei. Asta în condițiile în care salariul mediu pe economie va crește anul viitor cu 2.400 de lei. Simțiți diferența?

Cu sau fără această majorare, un lucru este cert: Profesorii sunt printre cei mai prost plătiți salariați din R. Moldova. Salarii mai mici au doar angajații din agricultură și cei din domeniul artei. Chiar dacă toate guvernările din ultimii 20 de ani au promis că educația va reprezenta o prioritate pentru ei, salariile cadrelor didactice au fost dintotdeauna sub media pe economie.

De exemplu, în 2020, salariul mediu din învățământ era de circa 7.000 de lei, cu 12% mai puțin decât media pe economie. În 2024, chiar dacă salariul unui profesor a crescut până la aproape 11.000 de lei, el este de fapt cu 24% mai mic decât salariul mediu pe țară. Astăzi, în Moldova, un sudor, electrician sau croitor este mai bine plătit decât un dascăl, pe umerii căruia stă sarcina de a educa următoarea generație de cetățeni.  

Dincolo de declarațiile siropoase ale politicienilor despre importanța imensă a învățătorilor, cifrele oficiale cu privire la distribuția bugetelor arată o realitate total diferită. De exemplu, în 2012, cheltuielile statului pentru învățământ reprezentau 8,4% din PIB, iar anul acesta – ele au scăzut până la 5,4% din PIB. Cei mai mulți bani au fost alocați protecției sociale, adică compensațiilor și ajutoarelor pentru cei vulnerabili financiar.

Și dacă alocarea banilor pentru compensații la facturi este de înțeles, atunci o ultimă inițiativă a Guvernului care își propune să vină cu stabilirea unor pensii nesimțit de mari pentru judecătorii Curții Constituționale este de-a dreptul scandaloasă. Dacă această modificare va fi acceptată de Parlament, cei șase judecători ai Curții vor putea beneficia de pensii în valoare de până la 80 la sută din salariile lor de funcție. Salariul unui judecător constituțional este de 82.000 de lei, astfel pensia acestuia ar putea ajunge la 65.000 de lei.

Când statul spune că nu are bani pentru profesori, dar îi găsește cu ușurință pentru un cerc de elită de judecători, revolta publică este firească. Salarii mici pentru învățători înseamnă și o educație mai proastă, iar prin consecință și o economie mai puțin dezvoltată. Această relație cauzală este demult demonstrată. Statele în care s-a investit sistematic în educație au ajuns economii mondiale. Statele care au neglijat domeniul educației se bălăcesc în sărăcie și corupție.  

Cât despre salarii, profesorii moldoveni pot doar visa la veniturile unor dascăli din Uniunea Europeană. Spre exemplu, un profesor din Olanda sau Danemarca are un salariu mediu lunar de 5.600 de euro, iar unul din România sau Bulgaria – de circa 1.100 de euro lunar. Și asta în condițiile în care prețurile de la noi și cele din România sunt aproape identice.

În concluzie, vă spun verde-n ochi, profesorii noștri merită mult mai mult, iar preocupările Guvernului și Parlamentului pentru confortul financiar nesimțit de mare al judecătorilor Curții Constituționale sunt cel puțin amorale în actualul context economic al țării. 

Pentru ce merite deosebite au meritat magistrații constituționale venituri lunare de peste 7.000 de euro, într-o țară în care profesorii ies la proteste pentru salarii care să-i scape de sărăcie?