Acuzații dure la adresa Inspectoratului Național de Probațiune. Licitațiile privind achizițiile de brățări electronice, cu ajutorul cărora sunt monitorizați infractorii, agresorii sau victimele violenței în familie ar fi fost trucate. Asociația pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă a depistat mai multe nereguli în procedurile de achiziție, care au avut loc în anii 2019 - 2021. Raportul arată că dispozitivele ar fi fost procurate fără a se ține cont de specificațiile tehnice propuse de experții europeni, acestea fiind de o calitate proastă. Mai mult, în cadrul celor patru licitații organizate, ar fi fost favorizat un singur agent economic. Ministerul Justiției a anunțat că va sesiza organele de drept.
Analiza realizată de Asociația pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă a scos la iveală faptul că Inspectoratul Național de Probațiune a cumpărat brățări electronice fără a ține cont de specificațiile tehnice propuse de experții Consiliului Europei, iar dispozitivele nu respectă anumite standarde ISO de calitate. De asemenea, ar fi fost excluse mai multe specificații ce vizează tipul de aplicații de software, securitatea și algoritmii de criptare a datelor sau posibilitatea localizării alternative prin intermediul rețelei celulare în cazul absenței GPS-ului. Mai mult, Asociația pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă a depistat că dispozitivele ar fi fost procurate de la același producător, în timp ce alte companii nu au fost acceptate, chiar dacă propuneau un preț mai mic. Și asta chiar dacă agentul economic nu deținea toate certificate de calitate.
Actuala conducere a Inspectoratului Național de Probațiune susține că a luat act de acest raport, iar o comisie internă va analiza informațiile. În același timp, instituția va pune la dispoziție organelor de drept toate documentele necesare pentru realizarea unei anchete penale.
Asociația pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă mai precizează că excluderea mai multor cerințe tehnice la achiziția brățărilor electronice ar fi afectat direct atât performanța sistemului software și dispozitivelor de urmărire, cât și calitatea brățărilor. Un exemplu în acest sens a fost cazul fondatorului Bismobil Kitchen, Mihail Șaran, care și-a rupt brățara electronică de la picior și a fugit de sub supraveghere. După acest episod, șefa Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, a declarat în cadrul emisiunii Cutia Neagră de la TV 8 că plasarea unei brățări electronice nu reprezintă metoda cea mai sigură pentru a urmări o persoană cercetată penal.
"- Brățara asta este un instrument sigur din punctul dumneavoastră de vedere?
- Nu, pentru că o persoană dacă e determinată să fugă din țară, poate foarte repede fugi din țară chiar dacă are brățară la picior.
-Cum?
- Te sui în mașină și te duci".
Ministerul Justiției a anunțat că va sesiza organele de drept în acest caz și a solicitat Inspectoratului Național de Probațiune să ajusteze procesele de monitorizare, inclusiv prin îmbunătățirea calității brățărilor și dispozitivelor electronice de monitorizare. Astfel, INP va beneficia de asistența unui expert internațional, care va evalua calitatea brățărilor electronice, dacă acestea corespund standardelor de calitate și cele stabilite de Consiliul Europei. Potrivit datelor INP, în perioada anilor 2019-2021 au fost procurate, în total, peste 600 de dispozitive de monitorizare electronică, atât pentru infractori, dar și pentru agresorii și victimele violenței în familie.
