Japonia şi-a lansat joi nava spaţială de explorare lunară la bordul unei rachete de producţie proprie H-IIA, deschizând calea pentru a deveni a cincea ţară din lume care va ajunge pe Lună la începutul anului viitor, potrivit news.ro.
După trei amânări de la sfârşitul lunii august din cauza condiţiilor meteorologice nefavorabile, racheta H-IIA a agenţiei spaţiale japoneze Jaxa a decolat joi, aşa cum era prevăzut, la ora 08.42, ora Japoniei (miercuri 23.42 GMT), de la baza de lansare Jaxa din Tanegashima (sud-vestul Japoniei), pe malul Oceanului Pacific.
Racheta transporta un mic modul lunar numit SLIM (Smart Lander for Investigating the Moon) şi supranumit "Lunetistul Lunii", care ar trebui să aterizeze în patru - şase luni pe Lună cu o precizie ridicată, la maximum 100 de metri de ţinta sa, faţă de câţiva kilometri în mod obişnuit.
La aproximativ 45 de minute de la decolare, SLIM s-a separat cu succes de restul rachetei, declanşând o explozie de bucurie şi aplauze în centrul de control Jaxa, potrivit unor imagini în direct postate pe YouTube.
Pentru roboţii mobili de explorare, "traversarea pantelor abrupte şi a terenului accidentat reprezintă încă un nivel ridicat de dificultate. De aceea, este important să putem ateriza (nave spaţiale, n.r.) cu un grad ridicat de precizie pentru a permite o explorare eficientă în viitor', a explicat Jaxa pe site-ul său.
În plus, zonele potrivite pentru explorarea regiunilor polare ale Lunii "sunt limitate la o suprafaţă foarte mică", subliniază Jaxa.
În cazul unei aterizări lunare reuşite, SLIM va folosi, de asemenea, o cameră multispectrală pentru a analiza compoziţia rocilor despre care se crede că provin din mantaua lunară, structura internă a Lunii, care este încă foarte puţin cunoscută.
XRISM, un satelit astronomic dezvoltat în comun de Jaxa, NASA şi Agenţia Spaţială Europeană pentru o misiune de imagistică şi spectroscopie cu raze X, a fost, de asemenea, transportat la bordul rachetei H-IIA. Separarea sa de lansator şi plasarea pe orbită la scurt timp după decolare au funcţionat, de asemenea, cu succes.
Ca un semn al entuziasmului din jurul acestei duble misiuni japoneze, decolarea rachetei a fost urmărită în direct joi de peste 35.000 de persoane pe YouTube.
Cursa mondială pentru explorarea Lunii se intensifică: India a reuşit să aterizeze pentru prima dată pe Lună în luna august, un robot mobil livrând imagini şi date ştiinţifice de pe suprafaţa polului sud lunar.
Înaintea Indiei, doar Statele Unite, Uniunea Sovietică şi China reuşiseră să efectueze cu succes aselenizări controlate pe Lună.
Rusia, la rândul său, tocmai a eşuat într-o nouă încercare, sonda sa Luna-25 prăbuşindu-se luna trecută pe solul lunar.
Japonia încercase deja să aterizeze pe Lună o mini-sondă în noiembrie, la bordul misiunii americane Artemis 1. Însă comunicarea cu această sondă a fost pierdută la scurt timp după ce a fost ejectată în spaţiu, din cauza unei defecţiuni a bateriei.
Iar în luna aprilie a acestui an, o tânără companie privată japoneză, ispace, nu a reuşit să aterizeze cu modulul său lunar, care s-a prăbuşit probabil pe suprafaţa satelitului natural al Pământului.
Jaxa a avut mai multe eşecuri cu alte lansatoare ale sale începând de anul trecut.
În octombrie anul trecut, mica sa rachetă Epsilon-6 şi-a ratat misiunea la scurt timp după decolare, iar racheta mare de generaţie următoare H3 a Jaxa a eşuat apoi de două ori la rând la începutul anului 2023. Acest model ambiţios nu a reuşit încă să încheie cu succes o primă misiune, iar data unei noi încercări nu este încă cunoscută.
