Republica Moldova nu recunoaște așa numitele „alegeri prezidențiale” care au avut loc pe 9 septembrie, în regiunea Karabah. Potrivit Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene (MAEIE), acestea contravin normelor și principiilor fundamentale ale dreptului internațional.
Într-un comunicat, MAEIE a reiterat „sprijinul ferm” al Republicii Moldova pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Azerbaidjan în hotarele ei recunoscute internațional.
Regiunea Nagorno-Karabah, populată în principal de armeni, din Azerbaijan, a început sâmbătă votul pentru alegerea unui nou președinte, în timp ce tensiunile au crescut între dușmanii de lungă durată, Azerbaijan și Armenia, cu privire la enclava separatistă.
Azerbaijan a calificat alegerile drept „încă un pas extrem de provocator” și „o încălcare clară a suveranității și integrității teritoriale a Azerbaidjanului”.
Șeful Consiliului de Securitate din guvernul rebel, Samvel Shahramanyan, este considerat în mod general cel mai probabil succesor al liderului în funcție, Arayik Harutyunyan, care a demisionat la 1 septembrie.
Frustrarea populară față de conducerea lui Harutyunyan creștea odată cu persistența penuriei alimentare, după ce Azerbaidjanul a închis singura rută de legătură dintre Nagorno-Karabah și Armenia.
Armenia și Azerbaijan s-au acuzat reciproc de atacuri transfrontaliere în ultimele luni. Armenia a avertizat cu privire la riscul unui nou conflict, afirmând că Azerbaijanul aduna trupe la granița comună a țărilor și în apropierea Nagorno-Karabah.
Ministerul Afacerilor Externe al Azerbaidjanului a acuzat vineri Armenia de încălcarea „acordurilor anterioare și... recurgerea la diverse provocări politice, militare și altele”.
Erevan a declarat că este „hotărâtă să rezolve toate problemele nerezolvate cu Azerbaidjanul exclusiv prin mijloace politice și diplomatice”.
Enclava armeană din Azerbaijan a fost în centrul a două războaie între vecinii din Caucaz. Șase săptămâni de lupte în toamna anului 2020 s-au încheiat cu un armistițiu mediat de Rusia, care a dus la cedarea de către Armenia a unor porțiuni de teritoriu pe care le controlase decenii întregi. Cele două părți nu au reușit să ajungă la un acord de pace durabil, în ciuda eforturilor de mediere ale Uniunii Europene, Statelor Unite și Rusiei.
