14 septembrie 2023, ora 12:16

Austria a respins apelul preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, ca Viena să renunţe la opoziţia sa faţă de aderarea României şi a Bulgariei la Spaţiul Schengen, susţinând că extinderea în prezent a zonei de liberă circulaţie nu are niciun sens, relatează joi Euractiv, potrivit Agerpres.

În discursul său anual privind starea Uniunii Europene, prezentat în plenul Parlamentului European la Strasbourg, Ursula von der Leyen i-a cerut Austriei să permită intrarea României şi a Bulgariei în Schengen „fără nicio întârziere”.

Totuşi, Viena a respins rapid solicitarea. „În prezent, cifrele privind migraţia sunt în creştere în Europa şi, în multe ţări, se discută despre controale frontaliere suplimentare, de exemplu la frontiera dintre Germania şi Polonia'', a declarat ministrul de interne austriac Gerhard Karner.

„La acest moment, nu are niciun sens pentru mine să vorbim despre o extindere a Spaţiului Schengen. Avem nevoie de mai multe controale, nu de mai puţine'', a adăugat el.

Austria blochează aderarea celor două ţări (la Schengen), temându-se de un aflux de migranţi ilegali. Potrivit guvernului austriac, România şi Bulgaria nu şi-ar putea controla eficient frontierele, care ar deveni frontiere externe ale Uniunii Europene după aderarea celor două ţări la Schengen.

Ursula von der Leyen a subliniat miercuri că România şi Bulgaria au devenit deja un model „arătând cele mai bune practici atât în ceea ce priveşte azilul, cât şi returnările” de migranţi.

„Bulgaria şi România au dovedit că fac parte din spaţiul nostru Schengen. Aşadar, haideţi să le primim în sfârşit, fără nicio întârziere”, a spus şefa Comisiei Europene în discursul său privind starea UE.

19 decembrie 2024, ora 22:22

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a confirmat joi la Bruxelles că acordul privind tranzitul gazului rusesc prin Ucraina nu va mai fi prelungit de la 1 ianuarie, cu excepţia situaţiei în care Rusia ar fi plătită de importatorii europeni pentru acest gaz numai după terminarea războiului. Zelenski a precizat că va permite tranzitul gazului furnizat de alte state în afară de Rusia, însă şi în acest caz doreşte garanţii că nu este vorba despre gaz rusesc livrat prin intermediari, relatează agenţiile AFP şi Reuters, citate de Agerpres.

„Dacă vreo ţară europeană este dispusă să primească acest gaz şi să nu i-l plătească Rusiei până la sfârşitul războiului, atunci noi putem reflecta” asupra autorizării în continuare a tranzitului gazului rusesc către Europa prin conductele din Ucraina, a spus Zelenski la o conferinţă de presă la Bruxelles.

De asemenea, preşedintele ucrainean s-a pronunţat împotriva unui posibil mecanism de tranzit prin Ucraina al gazelor ruseşti achiziţionate de Azerbaidjan, opţiune luată în considerare de câteva luni în UE, după ce Kievul a refuzat să prelungească acordul de tranzit cu Rusia ce expiră pe 31 decembrie.

„Nu vrem astfel de jocuri. Dacă o ţară primeşte gaz rusesc, aceasta înseamnă să transferi bani în Rusia”, care-şi poate finanţa astfel industria militară, şi-a motivat Zelenski refuzul de a menţine tranzitul gazului rusesc.

În ultimele săptămâni, Slovacia şi Ungaria, foarte dependente de gazul rusesc, s-au plâns că se vor lovi de dificultăţi de aprovizionare după 31 decembrie, neavând alternative imediate de a înlocui complet gazul rusesc.

De asemenea, Republica Moldova a instituit starea de urgenţă în sectorul energetic pentru o perioadă de 60 de zile, întrucât centrala electrică de la Cuciurgan, situată în regiunea separatistă Transnistria şi care produce pe gaz o parte substanţială a necesarului de energie al întregii ţări, nu se va mai putea aproviziona, situaţie agravată de o dispută financiară cu compania rusă Gazprom, ce refuză din acest motiv livrarea gazului către Republica Moldova prin rute alternative.