Breaking news/LIVE TEXT/ Război în Ucraina, ziua 1733: Noua ordine mondială, premieră în aviație, navă în flăcări și atac mortal. Kieveni: „Trăim în frică”

Interviu cu Adrian Trofim: „Am descoperit ce comoară istorică şi arhitecturală ascunde castelul Mimi, din întâmplare” /P/

family-trofim-1-900x505
21 septembrie 2023, ora 13:33

Bună ziua şi vă mulţumesc pentru acest interviu, pe care îl realizăm în cadrul aniversării a 130 de ani de la fondarea Castel Mimi. Felicitări, domnule Trofim!

Despre Castel Mimi s-au auzit multe, mai ales în acest an, când a găzduit Summitul Politic European. Este pe bună dreptate una dintre cele mai impunătoare clădiri din ţara noastră şi un monument de arhitectură deosebit. Până a ajunge la succes şi reuşite vreau să ne spuneţi cum ați preluat castelul, cum a ajuns familia Trofim să dețină vinăria?

Până a vă răspunde la întrebare, vreau să vă spun că, Castel Mimi este o afacere de familie, în care toţi suntem uniţi şi implicaţi. Fiecare are rolul său şi este responsabil de domeniul pe care îl curează, cineva apare mai des în public, altcineva mai puţin, dar asta nu înseamnă că doar unul din noi administrează castelul. Suntem toţi patru implicaţi la fel de mult şi depunem la fel de mult efort fiecare din noi. Tata, Iurie Trofim, este cel care ne motivează şi ne dă cel mai bun exemplu de organizare şi bună administrare a afacerii. El a început această activitate şi el ştie cel mai bine toate nuanţele. El este pilonul nostru şi criticul nostru cel mai mare.

Acum să vă răspund la întrebare… Noi suntem născuți cu toții în satul Bulboaca. Tata a început a lucra la vinărie încă de când era copil, cu orice ocazie. Era acolo în weekend, după școală, mergea la depozit și lucra în calitate de hamal. A studiat Dreptul, iar la încheierea studiilor universitare a fost invitat să se angajeze în calitate de jurist la această companie vinicolă deţinută de colhozul „Timoşenco”, ulterior a devenit administrator al acesteia. Compania avea pe atunci 5 milioane de dolari datorie şi tare puțin vin în beciuri. Şase luni de zile angajaţii fabricii de vinuri, care erau şi acţionarii acesteia, nu-şi primise salariile.

Reporter: Cum se înţelege asta?

 Pentru că oamenii nu-şi primeau salariile, acțiunile companiei au fost repartizate angajaţilor, din contul datoriei, aşa era procedura pe atunci. Tata a hotărât să cumpere acțiunile lor, pentru a putea gestiona eficient compania. A adunat cei 1500 de acţionari, locuitori ai satului, le-a propus să facă vânzarea, iar în doar câteva zile avea pachetul majoritar al companiei, luând un credit de la bancă pe numele său, cu o dobândă de 50 și ceva procente.

Reporter: În ce an se întâmpla?

În anul 1998, când rata dobânzii era de 50 de procente.

Reporter: Astfel s-a reuşit ieşirea din criză?

Da, dar au urmat alte crize. Ţinta companiei era exportul de vinuri în Rusia, unde ajungeau 99% din vinuri. Primul embargo din 2006 ne-a dat toate planurile peste cap. Din fericire noi nu am pierdut bani, ca alte vinării. Din cei 250 de producători care erau pe atunci, 120 au falimentat. Am încercat să găsim alte pieţe de desfacere, să ajungem în Europa, dar nu neg, pe atunci calitatea vinului era mai rea şi nu eram acceptaţi. Atunci am decis să distilăm absolut tot vinul şi acest distilant din vin a fost vândut cu o marjă de profit. Astfel, am putut să procurăm utilaje noi, de ultimă generație. Apropo, noi am fost primii din Moldova care au adus utilaje din Franța și am început a face vinuri de calitate.

Reporter: Soluţie aţi găsit atunci, dar embargourile nu s-au oprit…

În 2013, când a avut loc al doilea embargo, a fost o perioadă și mai grea, pentru că era exact înainte de sezonul de cultivare al strugurilor. Oamenii ieşiseră în Piaţa Marii Adunări Naţionale la protest. Atunci, administratorul companiei noastre, de pe scenă, le-a zis: „Veniți la Bulboaca, noi vom lua toți strugurii”. Așa și a fost.  În 2012-2013 am cumpărat toți strugurii posibili de pe piață. Am prelucrat zeci de mii de tone de struguri, trei vinării erau angajate să ne ajute. Aveam contracte de export de distilare, datorită cărora am şi supravieţuit atunci. Toate profiturile au fost reinvestite în companie, pentru a o moderniza. În general, modernizarea a pornit în anul 2010 și ulterior în 2012-2013 am început a investi în restaurarea vinăriei, care a devenit cel mai mare proiect de renovare din ţară. Am hotărât cu toţii, în familie, să renovăm un edificiu care să rămână în istorie.

Reporter: Atunci ați decis să restaurați castelul?

 Am descoperit ce comoară istorică şi arhitecturală ascunde castelul, din întâmplare. Am fost vizitaţi de un potenţial partener din China, care a venit la castel pentru vinurile noastre, dar care după ce l-a văzut i-a propus tatălui să devină acţionar. Aşa cum aceasta este o afacere de familie, tata l-a refuzat, dar ulterior s-a tot întrebat ce putea să-l determine pe chinez să vină cu o asemenea propunere. Timp de o săptămână tata s-a plimbat şi a revăzut fiecare loc. Ştiam de castel şi clădirea veche care a aparţinut boierului Constantin Mimi, dar prea puţin ştiam despre istoria locului. Atunci tata a căutat prin arhive şi a aflat cine era Constantin Mimi – ultimul guvernator al Basarabiei, considerat și salvatorul vinificației din Republica Moldova în anul 1904.

Totul era în tencuială, acoperit cu tablă zincată, atunci am hotârât să vedem ce este în interior. Am curăţat faţada şi am dat de piatră, era frumoasă, de o altă culoare. Atunci, ne-am reunit la un consiliu de familie, pentru a decide – să investim veniturile; pentru că vânzările mergeau bine, exporturile de distilate la fel; într-o casă, într-o maşină sau să investim într-un edificiu puţin câte puţin, ca să le rămână şi copiilor noştri. Se ştie deja ce am ales… Toate profiturile din vânzarea vinurilor erau investite în reconstrucţie. Mai aveam afaceri în alte țări, dar au fost vândute, iar banii au fost aduși în țară şi investiţi la Castel Mimi.

Reporter: Care a fost valoarea totală a investiției?

Noi încă nu o spunem, în general nici nu o știm. Nu am calculat, ne-am oprit odată la o sumă, dar tata a spus că nu vrea să socoată, pentru că oricum ne rămâne nouă. Căutam valoarea ca să recuperăm investiţia şi el aşa mi-a spus, simplu: „Lucrează 50 de ani. În 50 de ani trebuie să scoţi banii investiţi”.

Reporter: Cu ce se mândreşte acum familia Trofim? Cu reabilitarea Castelului sau cu afacere prosperă în domeniu?

Știți, prosperitatea în domeniul vinificației este ceva utopic, tare puține vinării din Moldova, dar și din alte țări devin supraprofitabile rapid și se pot lăuda cu venituri foarte mari. E o afacere tare complicată, pentru că tu astăzi sădești vița-de-vie și abia peste 7 ani poți să faci din ea un vin bun. Avem şi o glumă printre vinificatori: „Dacă vrei să devii milionar trebuie să începi miliardar, pentru că investițiile te mănâncă”.

Revenind la întrebare. Ne putem mândri astăzi că suntem cartea de vizită a Republicii Moldova în lumea turismului, după Wine Travel Awards. Avem cel mai fain eveniment vinicol din Europa – VinOpera, stabilit de INTERVITIS, din cadrul Consiliului Europei. Ne mândrim că suntem în top 15 vinării din lume ca frumuseţe şi turism.

Reporter: Să rămânem un pic la VinOpera. Festivalul Internaţional de Muzică Clasică, care recent şi-a desfăşurat cea dea şasea ediţie şi la care a putut participa orice doritor, gratuit. Cu ce intenţii organizaţi asemenea evenimente?

 Noi ne pregătim un an de zile pentru VinOpera, semnăm contractele cu un an înainte cu diferiți artiști, pentru a fi siguri că evenimentul va fi la cel mai înalt nivel. Anul acesta am avut un parteneriat cu Fundația Constantin Mimi, prin care implementăm toate proiectele noastre sociale.

Anul acesta, pentru prima dată, a fost un festival organizat în 3 locații: în satul Varnița şi Bulboaca au fost organizate concerte gratuit pentru locuitori. La Castel Mimi, desigur că au fost niște costuri mult mai mari și am fost nevoiţi să punem un preț, ca să putem compensa măcar o parte din cheltuieli. Nu este profitabil acest eveniment, deși biletele au fost destul de scumpe, nici nu vrem să fie. Pentru că atunci când e așa fain evenimentul, nu trebuie să ai țelul de a face profit, nu trebuie să economisești în confort, în organizare, în scenă, în artiști. Scopul VinOperei este de a promova muzica clasică, muzica de operă la vinărie. Vinul este considerat o băutură nobilă și muzica clasică cu cea de operă, la fel.

Reporter: Acum să ne întoarcem puţin în trecutul recent, atunci când Castel Mimi a găzduit Summitul Consiliului Politic European, la începutul verii. Cu siguranţă toată lumea se întreabă ce avantaje v-a adus acest eveniment?

Astăzi, ne mândrim că în Republica Moldova încrederea în viitor a crescut la același nivel ca și în momentul când s-a semnat liberalizarea regimului de vize între UE și Moldova. Asta ne bucură, pentru că noi am găzduit evenimentul, ne-am pregătit timp de şapte luni, am investit foarte mulți bani în acest summit.

Reporter: Bani veniți din partea statului?…

Vreau să subliniez că noi nu am fost achitați de către stat. Statul ne-a acoperit careva servicii pe care noi le-am contractat tot pentru acest eveniment. Ce ţine de investiţiile în edificiul nostru, statul nu a contribuit, chiar dacă unele îmbunătățiri au fost făcute la cerinţele comanditarului, ca să putem găzdui Summitul la cel mai înalt nivel.

Reporter: Atunci, din punct de vedere al afacerii…

Datorită organizării evenimentului noi am câştigat imagine şi notorietate a locaţiei Castel Mimi.

Reporter: Să revenim de la evenimente publice şi culturale, la vin. Pe ce piețe ajung acum vinurile Castel Mimi?

Noi suntem prezenţi din Japonia până în Canada. Chiar avem o hartă în oficiu, unde stau pinurile înfipte acolo unde am ajuns. Vinurile Castel Mimi pot fi găsite pe rafturile din 20 de țări și tindem să ne extindem în continuare. Problema este că scad vânzările. De exemplu din cauza războiului. Noi nu exportam în Rusia, dar anterior Uniunea Europeană exporta în Rusia. Vinurile lor au rămas în UE, iar asta înseamnă că țările non EU sunt scoase de pe raft. De exemplu Polonia, Cehia au primit indicații să ia în primul rând vinurile din UE, iar exportul nostru a scăzut foarte mult. În primul rând la noi a crescut prețul de sinecost, din cauza crizei energetice, sticla este mai scumpă, totul este mai scump, logistica la fel. Dar țările europene care exportau în Rusia, au primit și ajutoare de la stat şi au putut da prețuri mai convenabile decât Moldova, în rețelele din Polonia și Cehia.

Reporter: În perioada sovietică se produceau cantități industriale de vin care se exportau, atât în vrac, cât şi îmbuteliat. Intenţionaţi să ajungeţi la acele cifre impresionante sau mizați pe un produs de calitate, mai select și pentru anumite piețe țințite?

Noi avem un indicator intern de preț mediu pe sticla exportată și nu vreau să ajung la cantitățile despre care spuneţi, pentru că nu o să ne isprăvim să menţinem calitatea cu așa mare cantitate. Poate vreodată da, dar acuma avem o limită la care  vrem să ajungem, doar după asta mergem la următorul pas. Ne poziţionăm ca o vinărie de calitate premium și mergem spre vinurile cât mai scumpe. Eu aș refuza vinurile ieftine în favoarea celor scumpe. Mai bine să vând o sticlă decât 10.

Reporter: Care e raportul consum intern-export?

Din toate vânzările noastre, 30 de procente sunt consumate în interiorul ţării, în Moldova. Vreau să vă spun că în restaurantul de la Castel foarte mult se consumă. Cea mai importantă țară de export este România, urmată de Suedia și Japonia. Aceștia sunt cei 3 clienți care sunt mari nu în numărul de sticle, dar în valoare.

Reporter: Ce pieţe ţintiţi pentru următoarea perioadă?

Vrem să ajungem în Țările de Nord, țări care sunt mai dezghețate la experimente, țări care nu văd Moldova ex-sovietică cu vinurile ieftine și dulcii. Vorbesc de Polonia, Ungaria, în care Moldova are o imagine rea, vinurile sunt percepute ca fiind ieftine. În viziunea lor noi trebuie să fim cei mai ieftini la raft, nu poate fi altul mai ieftin ca vinul din Moldova. Noi cu vinurile Castel Mimi nu vrem să fim cei mai ieftini de la raft, în orișicare țară. Noi trebuie să fim apreciați, pentru că depunem mai mari eforturi decât producătorii din ţările europene. Pentru noi legea este mult mai strictă și trebuie să fim valorificați. O piață țintă este acum Marea Britanie, Olanda și SUA, trei țări care au foarte mare import de vin și nu se tem de experimente.

Reporter: După cum anunţam la început, în această toamnă, Castel Mimi aniversează 130 de ani de la fondare. Cum aveţi de gând să marcaţi acest eveniment?

Cu această ocazie vom lansa un vin, la care pot afirma cu certitudine, nimeni dintre vinificatorii noștri nu au depus atât efort, asupara creării lui, ca noi. Ne-am pregătim foarte mult, iar în scurt timp urmează să-l lansăm. Este vorba de „Negru de Bulboaca”, produs în cantităţi limitate şi pe care o să-l deschidem într-un cerc foarte restrâns, pe 1 octombrie, cu specialişti din domeniul vinificaţiei, care o să înţeleagă acest vin de înaltă valoare.

Reporter: Ați stabilit și un preț pentru acest vin?

Da, o să fie un preţ mare. Va fi cel mai scump vin din Moldova.

Reporter: Care sunt proiectele la care lucraţi în prezent şi nu ţin neapărat de vin?

Am mereu cinci proiecte în derulare. Unul de imagine, altul de profit, altul de dezvoltare a companiei, altul de scădere de costuri și al cincilea e ceva nou, afacere nouă. Ceva care nu este legat direct de vin, dar legat direct de brand.

Lucrăm mult asupra sustenabilității şi depunem eforturi colosale. Tot ce construim noi trebuie să fie sustenabil. Dacă montăm sisteme de încălzire sau răcire, atunci trebuie să fie neapărat conectate la energie regenerabilă şi nu la gazele naturale. De exemplu, hotelul pe care îl facem, zona spa, vor fi acoperite total cu energie solară. Din acest motiv am dublat numărul de panouri solare, pentru că vrem să fim cât mai independenți energetic. Vara am ajuns la o acoperire de 100 de procente. Am lucrat în luna august cu 0 kilowați achitați. Planificăm să ne extindem, suntem mereu în creştere şi evoluţie.

Legat de vinuri pot să vă spun următoarele: lucrăm la ediția de vinuri noi, care trebuie să fie gata până la sfârșitul anului și anul viitor. Lansăm în curând o campanie prin care vrem să promovăm vinurile din soiurile noastre autohtone. Vrem să creăm cupaje din soiuri străine şi autohtone de struguri, ca să le putem promova pentru consumatorul străin. Vrem să ne cunoască soiurile şi străinii. Pentru asta, îndemnăm moldovenii să aleagă vinurile din soiurile autohtone precum „Rara Neagră”, „Feteasca Albă”, „Feteasca Neagră” şi „Fetească Regală”. Fie că se află în ţară, fie că locuiesc în diaspora, îndemnăm pe fiecare cetăţean să fie ambasadorul vinurilor din soiuri autohtone şi să promovăm împreună numele de ţară – Moldova.

Reporter: Domnule Trofim, Vă mulţumesc pentru interviu. M-aţi convins să aleg şi eu vinuri din soiuri autohtone. Succese mari în continuare!

/P/ Acest material este un articol comercial și nu prezintă punctul de vedere al redacției TV8. Instituția nu poartă responsabilitate pentru conținutul textului de mai sus.

Premii, salarii, remunerații pentru performanță. Cât câștigă șefii companiilor de stat și pentru ce sunt plătiți? /De ce statul permite ca 137 de clădiri private să stea pe terenurile sale fără să plătească nimic? /Cine răspunde pentru întreprinderile de stat care acumulează pierderi și pentru contractele încheiate fără transparență? Ce se întâmplă la Arena Națională, MoldATSA și Poșta Moldovei? /Despre averea statului, interese și bani publici – discutăm cu directorul Agenției Proprietăți Publice, Ion Dodon. Cutia Neagră PLUS.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Troleibuzele Chișinăului au ajuns “în chirie” pentru afacerea-căpușă a unui membru MAN. Din parteneriatul conectat politic la primarul Capitalei, municipalitatea se alege cu bănuți, iar businessmanul – cu milioane. Cum a ajuns un personaj, anterior condamnat penal pentru gestionarea unei fabrici clandestine de țigări, să obțină un contract avantajos cu Regia Transport Electric, aflați, la Cutia Neagră PLUS. Doar la TV8!
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Ambasadorul Ucrainei în Republica Moldova, Paun Rohovei, este invitatul de duminică al emisiunii „Cutia Neagră PLUS”. Cât gaz ar putea Ucraina să livreze Republicii Moldova în această iarnă și la ce preț? Poate Ucraina să ne ajute la detectarea și neutralizarea dronelor rusești? Care este situația reală de pe front și cum vede Kievul soluționarea conflictului transnistrean în actualul context regional? Aflați la Cutia Neagră PLUS de la TV8.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Ce se întâmplă cu fondurile europene dacă Moldova nu reușește să le valorifice la timp? Cum pot influența negocierile de pace din Ucraina și interesele marilor puteri viitorul Republicii Moldova? Ce poate accelera sau întârzia procesul de integrare europeană? Nicu Popescu, emisar special pentru afaceri europene și parteneriate strategice, răspunde la aceste întrebări într-un interviu cu Mariana Rață. Urmăriți Cutia Neagră PLUS, doar la TV8!
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
O afacere dubioasă, în interesul unui consilier MAN, a scos locuitorii din Budești cu furcile la protest. Alesul local a obținut în arendă 6 hectare de teren în centrul satului, contra sumei de 58.000 de lei. Șesul unde sătenii își pășteau animalele se va transforma în aerodrom pentru distracții de lux. Ce alte pagube poate suporta Budeștiul, aflați din investigația Cutia Neagră PLUS.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Judecătorii au intrat în grevă japoneză pentru 30 de zile, purtând banderole albe pe mantii. Magistrații contestă formula de salarizare propusă de Ministerul Finanțelor și cer modificări care să reflecte responsabilitățile și volumul lor de muncă. Dar cât de justificate sunt revendicările, în condițiile în care salariile multor bugetari rămân mici, iar judecătorii din prima instanță câștigă deja zeci de mii de lei? Ce urmăresc magistrații prin acest protest și ce se va întâmpla după cele 30 de zile? De ce judecătorii cer ca toți colegii lor să treacă prin vetting și este pregătit CSM să preia evaluarea internă după aceleași standarde? Cum influențează decizia Curții Constituționale credibilitatea procesului de evaluare și ce soluții există pentru a evita adâncirea crizei de personal din sistemul judecătoresc? Analizăm astăzi la Cutia Neagră PLUS alături de Livia Mitrofan, membră a CSM, Marina Rusu, judecătoare la Judecătoria Chișinău, Octavian Iachimovschi, fost procuror și expert CRJM
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Câți bani intră efectiv în Republica Moldova din investiții străine și de ce marile proiecte industriale întârzie să apară? /Discutăm cu Natalia Bejan, directoarea Agenției de Investiții, despre rezultatele atragerii capitalului străin, obstacolele care îi îndepărtează pe investitori și sectoarele în care Moldova poate deveni competitivă. /Astăzi, la Cutia Neagră PLUS.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Terenuri, case și interese în noi proiecte imobiliare din Trușeni și Durlești. Asta ascunde în spatele său președintele fracțiunii PAS din Consiliul local Durlești. Parteneri de afaceri îi sunt două persoane controversate: un om de afaceri, cercetat penal pentru escrocherii cu terenuri, și o persoană de încredere a fostului deputat democrat Constantin Țuțu. Cum a ajuns consilierul local Oleg Popșoi latifundiar în suburbiile Capitalei? Aflați într-o nouă investigație Cutia Neagră PLUS.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Insecuritate pe cer: De ce dronele survolează teritoriul național, cât de protejate sunt avioanele civile și când devine operațional sprijinul militar european? Milioanele din Call Center-e: Cum au ajuns procurori și ofițeri din INI investigați pentru mită de 400.000 € și cine protejează schemele frauduloase? „Rușii în haine europene”: Cum se schimba tactica de influență a Moscovei și ce face SIS cu atribuțiile extinse pe care le-a primit? Analizăm astăzi la Cutia Neagră PLUS împreună cu președintele comisiei pentru securitate națională, apărare și ordine publică, Lilian Carp
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Salarii și prime nesimțite: Cine încasează sume fabuloase în timp ce companiile se îngroapă în datorii? Cum sunt scoase pe linie moartă simboluri precum Vinăria Ialoveni, AROMA sau Cariera Mileștii Mici? O caracatiță a intereselor în Consiliile de Administrație: Cine sunt oamenii numiți în companiile strategice și ce se întâmplă cu contractele de consultanță din bani externi? Analizăm astăzi la Cutia Neagră PLUS, împreună cu președintele Comisiei parlamentare de anchetă a Întreprinderilor de Stat, Dinu Plîngău.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Scandalul „salariilor nesimțite” la stat a pus pe jar în ultimele luni opinia publică. Statul cu cea mai mare rată a sărăciei din Europa are mai mulți șefi de instituții publice și de întreprinderi de stat cu venituri anuale de peste 1 milion de lei. Cutia Neagră PLUS i-a identificat pe cei mai bine plătiți directori la stat și a aflat unde se ascunde milionul din lefurile lor. În mod surprinzător, salariul lor de funcție este unul modest, milionul se adună însă din prime, bonusuri, sporuri, acordate la discreția Consiliului de Administrare și a conducerii Agenției Proprietății Publice. Unele prime sunt de-a dreptul surprinzătoare. Unii directori de la stat au ridicat ani la rând zeci de mii de lei de Ziua Independenței, Paști, Crăciun și de zilele profesionale.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Ministrul Educației și Cercetării, dar și vicepreședinte al PAS, Dan Perciun este invitatul emisiunii Cutia Neagră PLUS. Discutăm cu vicepreședintele PAS despre: scandalurile de integritate din interiorul partidului; Candidatul PAS la prezidențiale; Când vor avea loc schimbări în conducerea partidului; De ce totuși și-a dat demisia Alexandru Munteanu; Cât timp ar putea rezista Guvernul Tofan și ce condiții i-a pus PAS înainte de învestire; Când exact vor primi profesorii salariile majorate și cum evităm repolitizarea sistemului educational prin programul Restart.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Moldova, la 35 de ani de Independență. TV8 vă aduce o ediție specială din inima evenimentelor, cu parada militară în direct din PMAN, imagini de la fața locului și cele mai importante momente ale zilei.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Cât de independentă este justiția din Republica Moldova? La trei sferturi de mandat al CSM, întrebăm despre vetting, judecătorii anticorupție, dosarele de rezonanță și problemele de integritate din sistem. De ce unele dosare se amână cu lunile? De ce pleacă judecători din cauze importante? Și cât de mult mai influențează politica justiția? Analizăm subiectele la Cutia Neagră PLUS cu membrul CSM Ion Guzun.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
A jurat să muncească pentru bunăstarea poporului, dar s-a făcut el multimilionar. Fostul deputat PAS, Alex Trubca, a devenit în ultimii doi ani un mare investitor imobiliar. Parteneri de afaceri îi sunt alți doi colegi de partid: un ex-deputat și fostul șef al Agenției Proprietății Publice. Dar și doi sponsori ai PAS de la ultimele alegeri. Iar chilipirul a venit de la un rival politic, consilier MAN, partidul primarului Ion Ceban. Trubca și-a extins investițiile și în România. Chiar în această lună așteaptă cheile de la un apartament dintr-un cartier pitoresc din Sibiu.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Scandalul salariilor exagerate din unele companii de stat a readus în prim-plan întrebări despre modul în care este administrată averea statului: de ce unele instituții publice plătesc salarii de 100.000 –160.000 de lei pe lună? Sunt aceste salarii un stimulent pentru performanță sau au devenit sinecuri pentru oameni apropiați puterii? De ce concursurile pentru șefia întreprinderilor de stat sunt deseori criticate ca fiind formale? Cât de eficiente sunt consiliile de administrație? De ce, din sutele de entități cu capital de stat, doar o parte generează profit, iar multe rămân o povară pentru buget? Ce poate schimba reforma anunțată la Agenția Proprietății Publice și comisia parlamentară de anchetă? Discutăm la Cutia Neagră PLUS cu directoarea Ziarului de Gardă, Alina Radu, deputatul Dinu Plângău, membrul Consiliului de Administrație al Energocom, Alexandru Slusari, și directorul Programului „Sectorul public: economie, management și finanțe” din cadrul Expert-Grup, Serghei Merjan.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Scandalurile din ultima perioadă au readus în prim-plan întrebările despre meritocrație, integritate și încrederea în instituțiile statului. După ani de reforme și vetting, cine formează noua generație de procurori și judecători? De ce tot mai puțini tineri aleg această carieră? Ce se întâmplă cu absolvenții INJ după absolvire? Ce filtre există la admiterea în sistem? Cum se asigură meritocrația?
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
#9aniTV8 Ediție specială: Libertatea are nume /29.06.2026
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Cazul MoldATSA ridică semne de întrebare cu privire la modul în care sunt administrate întreprinderile de stat. Cum a ajuns la conducerea unei companii strategice o persoană al cărei CV este contestat și cine verifică, în realitate, integritatea și calificările candidaților pentru funcțiile-cheie? În ediția „Cutia Neagră PLUS”, Mariana Rață discută cu directorul APP, Roman Cojuhari, despre situația de la MoldATSA, salariile și angajările care au stârnit controverse, posibile conflicte de interese, dar și despre problemele din alte întreprinderi de stat.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
De ce unii procurori nu sunt eliminați din sistem, deși Comisia Vetting recomandă nepromovarea lor? Și de ce Parlamentul transferă noi competențe către CNA? /Despre reformele care redesenează sistemul de justiție discutăm astăzi la Cutia Neagră PLUS cu președintele CSP, Dumitru Obadă.

Abonează-te la știri pe e-mail

TV8.md este site-ul de știri din Republica Moldova cu noutăți sociale, politice și economice de ultima oră, meteo astăzi, emisiuni, interviuri și investigații.
TiktokFacebookInstagramYoutubeTelegramNotificationsCorruption modal

© 2026 tv8. Preluarea materialelor publicate pe tv8.md este permisă doar cu citarea sursei în primul alineat și prin intermediul unui link activ către pagina articolului.

JTI CertifiedU.S. Embassy MoldovaUniunea EuropeanăAsociația Presei Independente