21 septembrie 2023, ora 14:21

Guvernul polonez a încercat să corecteze declarațiile premierului Mateusz Morawiecki, potrivit cărora țara sa a oprit livrările de arme către Ucraina, atenuând astfel o dispută în creștere care a zdruncinat o alianță cheie din timpul războiului, relatează Bloomberg și G4Media.

„Polonia efectuează doar livrările de muniție și armament convenite anterior, inclusiv cele care rezultă din contractele semnate cu Ucraina”, a declarat purtătorul de cuvânt Piotr Muller.

Afirmația premierului privind încetarea livrării de ajutor militar către Ucraina a fost înțeleasă greșit și interpretată greșit, a declarat joi un oficial guvernamental sub rezerva anonimatului.

Comentariile premierului cu privire la livrările de armament au adăugat tensiuni la o divergență tot mai mare cu Ucraina din cauza unei interdicții de import de cereale, subminând o relație care a fost esențială pentru efortul Kievului de a respinge invazia rusă. Morawiecki a amenințat anterior că va extinde restricțiile de import și la alte produse ucrainene.

Premierul polonez a anunţat miercuri că ţara sa nu mai furnizează arme Kievului, deoarece se concentrează pe propriul armament. Declarația a fost făcută la câteva ore după ce Varşovia l-a convocat „de urgenţă” pe ambasadorul ucrainean pentru a protesta faţă de declaraţiile preşedintelui Volodimir Zelenski la ONU, care reclamase faptul că „anumite ţări se prefac că sunt solidare (cu Ucraina), susţinând indirect Rusia”, relatează Le Monde și News.ro.

Premierul nu a precizat când a încetat Polonia, unul dintre cei mai mari furnizori de arme către Ucraina, să mai livreze echipament militar şi nici dacă acest lucru are legătură cu disputa privind cerealele. 

„Ne concentrăm în principal pe modernizarea şi înarmarea rapidă a armatei poloneze, astfel încât aceasta să devină una dintre cele mai puternice armate terestre din Europa, într-un timp foarte scurt", a explicat el.

El a precizat că hub-ul militar din oraşul Rzeszow, în sud-estul ţării, prin care trece echipamentul occidental destinat Ucrainei, funcţionează normal.

Anunţul făcut vineri de Bruxelles privind încetarea interdicţiei asupra importurilor de cereale ucrainene, o decizie luată în luna mai de cinci state membre ale Uniunii Europene, a inflamat spiritele şi a provocat impunerea unor embargouri unilaterale, la care Kievul a răspuns luni anunţând că va depune o plângere la Organizaţia Mondială a Comerţului, scrie SpotMedia.

Premierul polonez, Mateusz Morawiecki, a avertizat miercuri că va extinde lista produselor ucrainene interzise la import, dacă Kievul va intensifica disputa privind embargoul asupra cerealelor.

Franţa a deplâns miercuri tensiunile dintre Polonia şi Ucraina provocate de disputa privind cerealele ucrainene, ale căror importuri au fost interzise de Varşovia pentru a proteja interesele fermierilor săi.

27 decembrie 2025, ora 14:30

Kievul a fost ținta unui atac masiv cu rachete balistice în noaptea de vineri spre sâmbătă, după ce Rusia a lansat mai multe rachete hipersonice Kinjal, patru rachete balistice Iskander și un grup de rachete de croazieră Kalibr asupra capitalei, au anunțat canalele de monitorizare, potrivit The Kyiv Independent și Hotnews.

Și alte regiuni ale Ucrainei au fost atacate cu rachete și drone sâmbătă dimineață, cu o zi înainte a ceea ce președintele Volodimir Zelenski a catalogat drept o întâlnire-cheie cu omologul său american, Donald Trump, pentru a ajunge la un acord care să pună capăt războiului care durează de aproape patru ani, notează Reuters. Mai multe explozii puternice au fost auzite în capitală, potrivit reporterilor The Kyiv Independent aflați la fața locului, precum și în regiunea Kiev, unde au fost raportate întreruperi de curent în micul oraș Brovary și în zonele înconjurătoare în urma atacurilor. Brovary este situat la aproximativ 20 de kilometri (aproximativ 12 mile) nord-est de Kiev.

În timpul exploziilor din Kiev, unitățile ucrainene de apărare antiaeriană au intrat în acțiune, iar armata a anunțat pe aplicația de mesagerie Telegram că au fost lansate rachete. Forțele aeriene au transmis că dronele rusești țintesc capitala și regiunile din nord-estul și sudul țării. Alerta de raid aerian a rămas în vigoare în capitală aproximativ patru ore după ce a fost anunțată.

Înainte de atacurile din cursul nopții, Zelenski a afirmat că discuțiile sale de duminică din Florida se vor concentra pe teritoriul care va fi controlat de fiecare parte după încetarea luptelor care au început în februarie 2022 odată cu invazia președintelui Vladimir Putin asupra micului vecin al Rusiei, cel mai sângeros conflict din Europa de după cel de-al Doilea Război Mondial.

Controlul teritoriilor

Moscova nu a făcut niciun comentariu imediat cu privire la aceste atacuri. Joi seară, Rusia a lovit infrastructura energetică ucraineană și a intensificat atacurile asupra regiunii sudice Odessa, locul unde se află principalele porturi maritime ale Ucrainei.

Pe fondul luptelor intense care continuă, chestiunea teritoriilor rămâne principalul obstacol diplomatic. Un proiect de 20 de puncte, în cadrul eforturilor conduse de SUA pentru încheierea unui plan de pace, a fost finalizat în proporție de 90%, le-a spus Zelenski jurnaliștilor, la Kiev. El a spus că un acord privind o garanție de securitate între SUA și Ucraina este aproape gata – un element-cheie după ce garanțiile din anii post-sovietici s-au dovedit a fi fără sens.

„Multe lucruri pot fi decise înainte de Anul Nou”, a afirmat joi Zelenski.

Trump a afirmat că Statele Unite sunt forța motrice din spatele acestui proces.

„Nu are nimic până nu aprob eu”, a declarat Trump, pentru Politico. „Așa că vom vedea ce are.”

Zelenski a precizat, pentru publicația americană Axios, că SUA au oferit un acord pe 15 ani privind garanțiile de securitate, cu posibilitate de reînnoire, dar Kievul dorea un acord pe termen mai lung, cu prevederi juridice obligatorii, pentru a se proteja împotriva unei noi agresiuni din partea Rusiei.

Trump a mai spus că este convins că întâlnirea de duminică, de la Mar-a-Lago, în Florida, va decurge bine. El a mai spus că se așteaptă să discute și cu președintele rus Vladimri Putin „în curând, cât de mult voi dori”.

Alte puncte fierbinți ale negocierilor

În afară de chestiunile teritoriale, un punct critic în negocieri îl reprezintă controlul asupra centralei nucleare de la Zaporojie, cea mai mare din Europa, ocupată de forțele ruse în primele săptămâni ale războiului. Moscova cere Ucrainei să se retragă din zonele din regiunea estică a Donețkului pe care trupele ruse nu au reușit să le ocupe în încercarea lor de a cuceri întreaga provincie Donbas, care include și regiunea Luhansk.

Kievul dorește încetarea luptelor pe liniile actuale de front. Conform unui compromis propus de SUA, ar fi creată o zonă economică liberă dacă Ucraina ar părăsi părți din regiunea Donețk, deși detaliile nu au fost încă stabilite.

Axios l-a citat pe Zelenski spunând că, dacă nu va reuși să convingă SUA să susțină poziția „fermă” a Ucrainei în ceea ce privește problema teritoriului, este dispus să supună planul în 20 de puncte unui referendum, cu condiția ca Rusia să accepte un armistițiu de 60 de zile pentru a permite Ucrainei să se pregătească și să organizeze votul. El a spus că dorește să se exercite o presiune mai mare asupra Rusiei.

Vice-ministrul rus de externe, Serghei Riabkov, a declarat că versiunea Kievului asupra planului în 20 de puncte diferă de cea discutată de Rusia cu SUA, potrivit agenției de știri Interfax-Rusia. Cu toate acestea, el și-a exprimat optimismul că lucrurile au ajuns la un „punct de cotitură” în căutarea unei soluții.

Consilierul pentru politică externă al lui Putin, Iuri Ușakov, a discutat cu membri ai administrației Trump după ce Moscova a primit propunerile SUA privind noua versiune a planului de pace, a anunțat Kremlinul vineri. Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, nu a dezvăluit însă cum a evaluat Moscova documentele.