28 septembrie 2023, ora 11:56

Cunoscutul scriitor Ion Druță s-a stins din viață la 95 de ani. Un anunț în acest sens a fost făcut de Editura Cartier, care a menționat că scriitorul a decedat astăzi dimineață, la ora 10:00, la Moscova.

Ion Druță s-a născut la 3 septembrie 1928, comuna Horodişte, fostul judeţ Soroca, azi în raionul Donduşeni. Cele dintâi povestiri îi sunt publicate la începutul anilor ’50. Primul volum de schiţe şi nuvele „La noi în sat” vede lumina zilei în 1953, fiind urmat de alte povestiri, apoi de romanul Frunze de dor (scris în 1955, publicat în 1957). 

Colaborează la ziarele Ţăranul Sovietic, Moldova socialistă şi la revista Femeia Moldovei. Absolvă cursurile Superioare de Literatură de pe lângă Institutul de Literatură „A. M. Gorki” al Uniunii Scriitorilor din URSS (1957). 

Criticile din partea oficialităţilor comuniste din RSS Moldovenească vizând scrierile sale, mai ales romanul Povara bunătăţii noastre (1963, prima parte, Balade din câmpie; integral, Povara bunătăţii noastre, 1970), precum şi filmul Ultima lună de toamnă, îl fac pe autor să se stabilească la Moscova (1959). 

Ca dramaturg, este autorul unui şir de piese montate cu succes atât în RSSM, cât şi pe scenele multor teatre din fosta URSS şi din străinătate: Casa mare (1961), Doina (1968), Păsările tinereţii noastre (1971), Horia (1973), Frumos şi sfânt (Sfânta sfintelor 1974), Cervius divinus (1975), Întoarcerea ţărânei în pământ (Plecarea lui Tolstoi; 1978), Apostolul Pavel (1996) şi multe altele.

În 1967 i se decernează Premiul de Stat al RSS Moldoveneşti pentru nuvela Ultima lună de toamnă şi romanul Balade din câmpie. Scriitor bilingv, publică la Moscova în limba rusă mai multe volume de proză, eseistică şi dramaturgie. 

Deţine titlurile de Scriitor al Poporului (1988), membru de onoare al Academiei Române (1990) şi membru titular al Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova (1992). Laureat al Premiului de Stat al Republicii Moldova în domeniul literaturii (2008) și al Premiului Constantin Brâncoveanu, secțiunea Literatură (2014). 

Opera sa include, de asemenea, romanele Clopotniţa (1972), Întoarcerea țărânei în pământ (1974) şi Biserica Albă (1983).

23 decembrie 2024, ora 18:12

În prag de criză energetică, când suntem îndemnați să economisim, moldovenii consumă mai multă energie electrică decât de obicei, în sezonul rece. Potrivit Ministerului Energiei, consumul mediu atinge valori până la 850 MW în orele de vârf, dar către ora 18:00, acesta ajunge astăzi la circa 1.000 MW.

Autoritățile spun că, dacă din 1 ianuarie 2025 nu vom mai avea energie electrică din stânga Nistrului, trebuie să reducem consumul, mai ales în orele de vârf (7-11 dimineața și 18-23 seara), pentru a evita deficitul de energie și întreruperile.

„Trebuie să facem un efort ca să „tăiem” circa 60 MW din vârfurile de consum”, a subliniat Ministerul Energiei.

Cum planificăm să acoperim consumul de energie pe malul drept din 1 ianuarie 2025, în cazul în care MGRES va opri livrările?

Pentru a acoperi cerințele energetice începând cu 1 ianuarie 2025, în cazul în care Centrala Termoelectrică de la MGRES nu va mai livra energie, autoritățile moldovene vor mobiliza sursele interne de producere de energie. 

Astfel, centralele electrice de termoficare ale Termoelectrica și CET Nord vor asigura o parte din necesar, acoperind aproximativ 200 MW. De asemenea, CET-urile au rezerve pentru a crește capacitatea de producție.

În plus, Energocom a contractat deja 100 MW de la Centrala Nuclearelectrică de la Cernavodă, România, la un preț plafonat, iar alți 100 MW vor fi contractați de la Centrala Termoelectrică de la Brazi, OMV Petrom.

Centrala Hidroelectrică de la Costești-Stânca poate furniza până la 10 MW, iar autoritățile au făcut demersuri pentru a asigura funcționarea continuă a acesteia în perioada iernii.

Sursele de energie regenerabilă pot livra între 50 și 150 MW, în funcție de condițiile meteorologice. Producătorii independenți de energie electrică din surse regenerabile sunt de acord să valorifice energia produsă pentru a satisface cerințele interne ale țării, iar eventualele surplusuri vor putea fi exportate.

Puterea instalată a surselor regenerabile era de 521 MW la începutul lunii octombrie, iar la 1 ianuarie se estimează că aceasta va depăși 600 MW. De asemenea, în primăvară, producția din surse regenerabile va crește.

Pentru a acoperi vârfurile de consum, se preconizează achiziționarea a până la 200 MW de energie electrică de pe piața din România (OPCOM). Prețurile pe bursă sunt variabile și dependente de condițiile climatice și de cererea pieței.

Capacitatea de import garantată din ENTSO-E pentru Moldova este de 315 MW, iar prin sprijinul Uniunii Europene și al operatorilor din România, Ucraina, Polonia, Slovacia și Ungaria, se va crește capacitatea de import, folosind capacitatea nerezervată din ENTSO-E și liniile electrice de 110 kW dintre Moldova și România, care pot transporta 100+ MW.

În ceea ce privește consumul pe malul stâng al Nistrului, acesta variază între 120 și 180 MW. Malul stâng va acoperi consumul propriu prin funcționarea unui bloc energetic la MGRES pe cărbune (cu o capacitate de 140 MW) timp de 50 de zile, cât durează stocurile de cărbune, și prin funcționarea centralei hidroelectrice Dubăsari la o capacitate variabilă.