10 aprilie 2023, ora 08:31

Exporturile Elveţiei spre Rusia nu au cunoscut decât o uşoară scădere de la declanşarea războiului din Ucraina, în ciuda sancţiunilor impuse de Berna, în timp ce exporturile de produse farmaceutice au crescut la niveluri record, conform unor date făcute publice duminică, relatează AFP și Ziare.com.

Deşi schimburile comerciale dintre cele două ţări sunt oprite în unele sectoare-cheie precum maşinile şi ceasurile, exporturile de produse farmaceutice spre Rusia au atins un nivel record, subliniază cotidianul Neue Zurcher Zeitung am Sonntag, după ce a analizat date ale Biroului federal pentru vamă şi securitatea frontierelor (OFDF).

Medicamentele sunt considerate produse umanitare şi, prin urmare, sunt exceptate de la sancţiuni.

Exporturile elveţiene spre Rusia au atins o valoare de 2,9 miliarde de franci elveţieni (3,2 miliarde de dolari) în perioada martie 2022 - februarie 2023.

Această sumă este mai mică decât cele 3,5 miliarde de franci elveţieni înregistrate în cele 12 luni precedente, însă exporturile elveţiene spre Rusia nu au depăşit valoarea de 2,9 miliarde decât de trei ori în cursul ultimilor ani, notează NZZ am Sonntag.

„Dată fiind lista lungă de produse care nu mai pot fi livrate acestei ţări în război, impactul pare slab", relevă săptămânalul.

Exporturile de produse farmaceutice au crescut cu 40%, ajungând de la 1,4 miliarde de franci elveţieni la circa două miliarde după invazia din Ucraina, şi reprezintă în prezent circa o treime din exporturile Elveţiei spre Rusia.

Elveţia găzduieşte numeroase grupuri farmaceutice, printre care Novartis şi Roche.

Conform companiei Novartis, citată de NZZ am Sonntag, „vânzările în Rusia au fost favorizate de numeroşi factori, printre care afluxul de pacienţi care şi-au amânat tratamentele medicale din cauza pandemiei” de COVID-19.

„Unul dintre factori a fost stocarea de către pacienţi şi spitale pentru a anticipa posibile blocaje” din cauza războiului, conform Novartis.

Elveţia s-a aliniat la sancţiunile adoptate de ţările din UE împotriva Rusiei, însă pe planul livrărilor militare ea respectă o neutralitate strică.

În ciuda apelurilor Kievului şi a aliaţilor săi, Elveţia a refuzat până acum să le permită ţărilor care deţin armamente de producţie elveţiană să le exporte mai departe în Ucraina.

12 decembrie 2024, ora 13:36

Liderii partidelor PSD, PNL, USR și UDMR din România, s-au întâlnit pentru a doua oară în două zile, cu scopul de a discuta componența noului Guvern. Formațiunile au căzut de acord cu necesitatea unei noi structuri a Executivului, care ar presupune reducerea ministerelor și a secretarilor de stat, transmite Euronews.

Cea mai importantă propunere a fost reducerea numărului de ministere la 16. În acest moment, în România sunt 18 ministere și un vicepremier fără portofoliu, ceea ce ridică numărul la 19.

Portofoliul Familiei ar urma să fie integrat în Ministerul Muncii, cel al Energiei la Ministerul Economiei, iar Cercetarea și Inovarea vor fi transferate la Ministerul Educației. S-a discutat și despre o eventuală comasare a Ministerului Digitalizării, însă decizia, cel puțin pentru moment, este ca acesta să continue să existe în această formă.

Reprezentanții partidelor au decis și ca fiecare minister să aibă câte un secretar general și un singur secretar general adjunct. În acest mod, numărul acestor funcționari va fi redus drastic.

De asemenea, s-a stabilit că persoana care va fi premier de tranziție, nu va mai fi șef al Executivului și după alegerea noului șef de stat.

Cum ar urma să fie împărțite ministerele în Guvernul PSD - PNL - USR - UDMR

PSD - 7 ministere
PNL - 4 ministere
USR - 3 ministere
UDMR - 2 ministere

În continuare, liderii partidelor care au format majoritatea pro-europeană, discută subiectul candidatului comun la Președinția țării. Kelemen Hunor, de la UDMR, a spus, la Euronews, că nu este foarte clar dacă USR va vrea să renunțe la Elena Lasconi. În acest caz, ar putea fi doi candidați ai acestei coaliții mari pro-europene, cu toate că prima șansă o are varianta candidatului unic.

Datele vehiculate pentru alegerile prezidențiale ar fi 16 și 30 martie (turul 1 și turul 2), iar hotărârea de Guvern ar urma să fie dată cât mai repede, adică imediat după instalarea noului Executiv.