05 octombrie 2023, ora 17:46

Noi bucăți de rachetă antiaeriană au fost descoperite în localitatea Gîsca, zonă cu regim sporit de securitate, care nu este controlată de autoritățile legitime de la Chișinău. Informația a fost făcută publică de presa din regiune, care îl citează pe Oleg Beleacov, șeful delegației Tiraspolului în Comisia Unificată de Control. Informația a fost confirmată și de către Biroul Politici de Reintegrare.

Potrivit Biroului, informația privind bucățile de rachetă găsite în localitatea Gîsca au fost recepționate de autorități chiar în timpul desfășurării ședinței CUC.

„Observatorii militari din cadrul Forțelor Mixte de Menținere a Păcii s-au deplasat la fața locului, pentru a clarifica situația. Informații suplimentare vor putea fi oferite atunci când vor fi disponibile constatările observatorilor militari”, se arată în comunicatul Biroului Politici de Reintegrare.

Amintim că la 25 septembrie, fragmentele unei pretinse rachete S-300 care a explodat, au căzut într-o grădină din satul Chițcani din stânga Nistrului. Două zile mai târziu, noi fragmente de rachetă au fost descoperite pe un câmp din aceeași localitate. Milițienii din zonă presupun că bucățile găsite ar putea aparține aceleași rachete de model S-300, care a fost găsită pe 25 septembrie. 

În acest context, autoritățile de la Chișinău susțin că până în prezent, reprezentanții OSCE care s-au deplasat la Chițcani pentru a se documenta la fața locului, nu au putut face acest lucru pe motiv că fragmentele au fost deja evacuate de pretinsele structuri de forță transnistrene.

„Exponenților Tiraspolului li s-a atras atenția că incidentele în Zona de Securitate trebuie să fie comunicate în mod corect, în concordanță cu situația reală, fiind inadmisibil, în lipsa unor constatări exacte, să se facă declarații nefondate în mass-media despre posibila apartenență a obiectelor depistate. Formalizarea unei decizii consensuale a Comisiei Unificate de Control pe marginea incidentului vizat este, în continuare, tergiversată artificial de către delegația regiunii transnistrene”, declară Biroul Politici de Reintegrare. 

24 ianuarie 2025, ora 08:26

„Înghețarea” negocierilor dintre Chișinău și Tiraspol acutizează provocările crizei energetice din stânga Nistrului. Invitațiile către reprezentanții regiunii transnistrene pentru o întâlnire la Chișinău au fost respinse din „motive de securitate”. Această poziție pune sub semnul întrebării disponibilitatea soluționării problemelor critice.  

Dialogul dintre autoritățile constituționale ale Republicii Moldova și pretinsele autorități din regiunea transnistreană au intrat într-un nou impas. Tiraspolul a refuzat invitația Chișinăului de a se întâlni în capitală sau în format online pentru a discuta criza din regiune. Pe agenda discuțiilor ar fi inclusiv ajutorul umanitar pentru malul stâng.

„Domnul Ignatev nu poate să meargă la Chișinău. Eu, în calitate de președinte, declar asta în mod deschis. Pentru că nu se va afla în siguranță acolo. Domnul Serebrian știe foarte bine de ce, dar omite acest aspect. El intenționat cere ca întâlnirea să aibă loc la Chișinău pentru că știe că domnul Ignatev nu poate să se deplaseze la Chișinău. Din motive absolut obiective”, a declarat  pretinsul lider de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski.

În cadrul conferinței de presă din 17 ianuarie, viceprim-ministrul pentru Reintegrare, Oleg Serebrean a venit cu o replică la această afirmație:

„Practic toate reuniunile grupurilor de lucru și reuniunile în așa zisul format 1+1 s-au desfășurat în ultima vreme la Bender sau în format online, invocându-se acest pretext că s-ar afla careva dintre ei, cineva dintre ei în pericol. În același timp, privat, practic toți au trecut în acest răstimp pe malul drept. Cu diferite ocazii, și la nevoie, acest lucru poate fi și demonstrat”.

Într-un comunicat al Biroului pentru Reintegrare s-a explicat de ce autoritățile constituționale vor să fie gazda acestui reuniuni. Mai exact, începând cu anul 2023, toate reuniunile au avut loc la Tiraspol sau Tighina, fapt ce încalcă principiul alternanței locului de desfășurare a negocierilor în format 1+1:

„Din considerentul că toate reuniunile reprezentanților politici și ale grupurilor de lucru în format fizic din ultima vreme s-au desfășurat exclusiv în perimetrul necontrolat de autoritățile constituționale, accesul jurnaliștilor de pe malul drept a fost permanent îngrădit  (doar o singură jurnalistă a putut participa la două astfel de reuniuni). Spre regret, nici chiar misiunea OSCE n-a putut asigura accesul jurnaliștilor moldoveni la aceste evenimente”.

Totodată, vicepremierul s-a arătat nedumerit de ce pretinsele autorități din stânga Nistrului resping categoric ajutorul acordat de Chișinău.

„Întrebarea logică care se cere e: dar Tiraspolul, în aceste condiții dramatice pentru locuitorii din partea stângă a Nistrului, a cerut ajutorul Chișinăului? În afara sfaturilor comune ale Chișinăului și Tiraspolului către Moscova și Kiev și a nesfârșitelor apeluri despre necesitatea imperativă a unei întrevederi Maia Sandu - Vadim Krasnoselski, nu am văzut nimic, dar absolut nimic. Doar invective, doar pretenții. Să fie clar: nu putea exista nici o adresare externă comună a Chișinăului și a unei părți inalienabile al teritoriului Republicii Moldova”, a spus Serebrian.

O altă formă de dialog propusă de pretinsul președinte Vadim Krasnoselski este reluarea formatului 5+2, în care sunt prezenți mai mulți actori, printre care Federația Rusă și Ucraina. Însă acest format a devenit unul nefuncțional ca urmare a agresiunii ruse în țara vecină.