09 octombrie 2023, ora 14:53

Roman Mihăeș de la Partidul Național Liberal s-a lansat în campania electorală pentru fotoliul de primar al Capitalei. PNL se pronunţă pentru definirea identităţii Republicii Moldova ca al doilea stat românesc, pledează Parlamentul să fie ales printr-un sistem electoral mixt și își dorește un oraș cu transport electric.

„Este necesară reforma aparatului de stat, orientată spre consolidarea statutului funcţionarilor publici, prin: sporirea răspunderii şi a profesionalismului acestora, reducerea intervenţiei structurilor de stat în activităţile private, remunerarea echitabilă, care să elimine bazele corupţiei.

PNL consideră că politicile sociale active le pot asigura tuturor cetăţenilor o viaţă decentă şi condiţii reale de manifestare a egalităţii şanselor. Priorităţile politicilor sociale sunt protejarea persoanelor cu necesităţi stringente, prin crearea unui sistem adecvat de acordare a compensaţiilor nominative, modernizarea şi optimizarea componentelor politicii sociale a statului: dezvoltarea infrastructurii sociale, salarizarea, asigurarea cu pensii, asistenţa socială directă şi indirectă, ocrotirea sănătăţii, educaţia şi învăţămîntul, ştiinţa, cultura, arta şi altele.

Orașele inteligente se mișcă cu transportul electric. Pe măsură ce zonele urbane trec la o abordare mai durabilă, investițiile substanțiale în mobilitatea electrică privată pentru a oferi administrațiilor locale soluții de transport cu zero emisii, este primordială”, spune Roman Mihăieș, pe Facebook.

Roman Mihăeș este președintele Asociației „Moldova Europeană Unită”, militant pentru drepturile omului, avocat, analist politic. Este licențiat în drept și magistru în politologie.

Pe 6 octombrie a fost dat startul campaniei electorale pentru concurenții electorali înregistrați la alegerile locale din 5 noiembrie 2023. Comisia Electorală Centrală cheamă concurenții electorali să desfășoare o campanie electorală în strictă conformitate cu prevederile legislației electorale.

04 februarie 2025, ora 20:00

Negocierile de aderare la Uniunea Europeană ar putea să se încheie în patru ani, până la finalizarea mandatului actualei Comisii Europene, în 2029. Acesta este obiectivul autorităților de la Chișinău care este susținut și de UE cu condiția că reformele vor fi implementate în termen. Prezentă la Chișinău, comisara europeană pentru Extindere, Marta Kos, a declarat că Moldova este susținută la cel mai înalt nivel, însă reformele și progresele înregistrate vor fi monitorizate cu maximă atenție.

„Avem un obiectiv ambițios, să finalizăm negocierile de aderare în mandatul actualei Comisii Europene”, a menționat șefa statului, Maia Sandu.

„Eu cred că este posibil ca în perioada mandatului vom ajunge la sfârșitul procesului de negociere. De ce spun asta, pentru că văd cât de implicat este Guvernul să facă tot ce trebuie să facă ca să fie membru al UE”, a punctat comisarul european pentru Extindere, Marta Kos.

Oficialul european a mai declarat că depune eforturi și discută cu Polonia, care deține președinția UE, ca în primăvară să fie deschis primul cluster de negocieri. Tot atunci ar putea veni și prima tranșă în valoare de 360 de milioane de euro din totalul de 1,8 miliarde de euro oferit de UE pentru planul de creștere economică a Moldovei.

„Am discutat cu președinta Sandu despre progresele făcute la reforme și planul de creștere. Parlamentul European negociază ultimele elemente așa că în două sau trei luni vom fi capabili să folosim primele resurse”, a subliniat comisarul european pentru Extindere, Marta Kos.

Oficialul atenționează însă că UE va monitoriza atent progresul reformelor, iar acestea trebuie realizate nu doar pe foaie, ci și în practică, la cel mai înalt nivel. 

„ Promit că voi face totul să vă ajut să vă îndepliniți visul, dar totodată vă promit că voi fi dură cu voi, voi fi dură pentru că reformele sunt necesare și trebuie să vă pregătim ca și celelalte state membre să fie în favoarea aderării voastre”, a menționat comisarul european pentru Extindere, Marta Kos.

Cât despre aderarea țării noastre la UE în condițiile conflictului transnistrean, Koss a spus că:

„Aderarea la UE și soluționarea acestui conflict sunt două procese diferite. Noi nu putem lăsa ca viitorul european al Moldovei să fie „ostatic” în acest conflict. Ceea ce este important este să prevenim decalajul dintre cele două maluri ale Nistrului și să susținem toți cetățenii Moldovei ca să beneficieze de integrarea la UE”.

În toamna anului trecut, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat la Chișinău așa numitul „plan de creștere economică pentru Republica Moldova” care prevede ca UE va investi în Moldova în următorii trei ani suma 1,8 miliarde de euro, dintre care un miliard și jumătate sunt credite acordate în condiții preferențiale, în timp ce restul constituie finanțări nerambursabile.