Rubla s-a apreciat cu peste 3% joi până la maximul ultimelor două săptămâni după ce președintele Vladimir Putin a ordonat prin decret o măsură pe care mulți analiști o văd drept una de ultim resort pentru a opri declinul monedei naționale a Rusiei, scrie HotNews.
Moneda rusă s-a apreciat cu 3,4% față de dolar joi dimineața, ajungând la un curs de schimb de 96,79 de ruble pentru un dolar, după ce la deschiderea sesiunii de tranzacționări pe bursa de la Moscova ajunsese chiar la 96,45 de ruble pentru un dolar.
Ea s-a apreciat cu 3,3% și față de euro, și cu același procent față de yuanul chinezesc.
„Rusia se va întări astăzi iar până la sfârșitul anului vom vedea rubla la 88-92 (față de dolar)”, a declarat Evgheni Kogan, profesor la Universitatea Superioară de Economie a Rusiei, acesta cauționând însă că mediul de afaceri rus ar trebui să își facă planuri pentru anii 2025-2026 pe baza unui curs de schimb de 100-105 ruble la un dolar.
Rusia a reintrodus controalele de capital
Aprecierea subită a monedei naționale a Rusiei a venit după ce premierul Mihail Mișustin a anunțat miercuri noaptea că președintele Putin a semnat un decret care reintroduce controalele de capital pentru o serie de firme exportatoare, fără a dezvălui însă numele de pe listă.
Măsura a fost vehiculată de analiști încă de la jumătatea lunii august, când Banca Centrală de la Moscova a majorat dobânda de referință cu 350 de puncte de bază, până la 12%, în urma unor critici rare venite din partea Kremlinului în legătură cu deprecierea rublei.
Mulți analiști vedeau însă această măsură drept una de ultim resort în condițiile în care ea lovește puternic în exportatorii ruși. În plus, deși o rublă slabă favorizează exporturile, ea face mai scumpe importurile în condițiile în care Rusia are nevoie de acestea pentru a obține componente electronice și alte echipamente de tehnologie înaltă pentru mașinăria sa de război.
Anul trecut, Vladimir Putin a ordonat în luna martie ca exportatorii să își convertească 80% din valuta obținută din exporturi în ruble pentru a susține stabilitatea financiară a țării, măsură care a dus în lunile următoare la o apreciere dramatică a monedei naționale a Rusiei.
Măsura a fost luată atunci concomitent cu ultimatumul dat de Putin țărilor care importă energie din Rusia ca acestea să plătească în ruble gazele naturale și petrolul rusesc.
Măsurile luate de Banca Centrală a Rusiei n-au ajutat rubla
În pofida aprecierii rublei care a urmat aplicării acestor măsuri, moneda națională a Rusiei a intrat apoi din nou pe o pantă de declin constant, aceasta accentuându-se începând cu finele anului trecut.
Rubla s-a apreciat ușor după ce Banca Centrală de la Moscova a mărit dobânda de referință pe 15 august, însă economiștii atrăgeau încă de atunci atenția că este posibil ca efectul să fie unul temporar în condițiile în care impactul sancțiunilor, reducerea producției de petrol, costurile mai mari cu importurile și deficitul bugetar scăpat de sub control din cauza cheltuielilor cu războiul pun toate presiuni pe moneda națională a Rusiei.
Banca Centrală condusă de Elvira Nabiullina a majorat din nou dobânda de referință pe 15 septembrie, de la 12% la 13%, însă și atunci momentul de respiro pentru moneda națională a Rusiei a fost unul temporar.
La începutul lunii octombrie, paritatea dintre rublă și dolar ajunsese la același nivel cu cel de dinaintea implementării acestor măsuri iar câteva zile mai târziu, în data de 5 a acestei luni, a scăzut din nou sub pragul psihologic de 100 ruble pentru un dolar, tocmai în timp ce Vladimir Putin ținea un discurs la Clubul de Discuții Valdai în care afirma că Occidentul „a pierdut contactul cu realitatea”.
De ce îl îngrijorează slăbiciunea rublei pe Putin
Decizia anunțată miercuri noaptea de a reintroduce controalele de capital a venit după ce în ultimele zile cursul de schimb fluctuase până la 101-102 ruble pentru un dolar.
Banca Centrală a Rusiei a declarat joi dimineața că măsura va îmbunătăți lichiditatea de pe piață și va reduce volatilitatea pe termen scurt, adăugând că „măsura țintită” a restricțiilor nu îi va afecta pe majoritatea celor care fac comerț extern.
Pe lângă problemele legate de imaginea economiei ruse tocmai într-o perioadă în care Moscova încearcă să proiecteze putere în contextul războiului din Ucraina, slăbiciunea rublei și inflația pe care o aduce dau bătăi de cap administrației lui Putin de la Kremlin și dintr-un alt motiv: alegerile prezidențiale de anul viitor.
Deși Putin nu are niciun rival real la alegeri după ce ultimii opozanți au fost încarcerați sau au fugit din țară după începerea războiului, o prezență scăzută la alegeri sau un procent mare de voturi obținute de contracandidații aleși pe sprânceană de Kremlin ar fi văzute drept o condamnare de către ruși a modului în care președintele Rusiei conduce războiul.
Deși guvernul rus și Banca Centrală de la Moscova au la dispoziție și alte instrumente pentru a încerca întărirea rublei, niciuna dintre ele nu ar putea avea același impact precum introducerea controalelor de capital.
