27 octombrie 2023, ora 03:02

Republica Moldova îi plătește Centralei de la Cuciurgan, aflată în stânga Nistrului, aproximativ 20 de milioane de dolari pe lună pentru electricitatea furnizată. Suma a fost confirmată oficial în cadrul investigației jurnalistice „Prizonierii MGRES”, realizată de Cutia Neagră PLUS de la TV8, împreună cu redacția Zelenîi List din Ucraina.

„Pe moment, noi avem contract valabil până la sfârșitul lunii septembrie la prețul de 66 de dolari pentru un megawatt-oră. În jur de 60-61 de euro pentru un megawatt. Lunar, noi stabilim cu Mgres volumele pe care ni le furnizează, de obicei, 300.000 – 320.000 de megawați-ore. Prin urmare, înmulțit cu prețul de 60 de euro, iese aproximativ 18-20 de milioane de euro pe lună”, precizează șeful secției furnizarea energiei electrice de la SA Energocom, Eugeniu Boț.

Astfel, potrivit datelor oficiale, Republica Moldova cumpără electricitate la jumătate de preț comparativ cu piața regională.

„Noi procurăm de la MGRES electricitate la un preț de aproximativ 50% comparativ cu prețurile din regiune. Dacă noi am cumpărat de la producători din România, asta este minimum 90 de euro. Și dacă mergem la bursă, pentru că producătorii nu pot să ne ofere cantitatea necesară, bursa variază de la 100 până la 300 de euro, în funcție de situația regională”, potrivit lui Eugeniu Boț.

Vara, aproximativ 90-95% din energia electrică necesară Republicii Moldova este produsă de Moldgres. Iarna, datorită funcționării centralelor electrice cu termoficare, care funcționează pe teritoriul aflat sub jurisdicția Chișinăului, achiziția electricității de la Moldgres coboară la 65-70%.

MGRES nu plătește Moldovagaz pentru combustibilul consumat. Schema funcționează în felul următor: MGRES plătește companiei Tisaspoltransgaz Pridnestrovie pentru gaze, iar aceasta din urmă transferă banii într-un cont special deschis în Banca Centrală a Transnistriei. Ulterior, cu acești bani este finanțat deficitul bugetar al regiunii separatiste.

Moldavskaia GRES, controlată de gigantul energetic rusesc RAE EES și oameni din anturajul lui Vladimir Putin, plasați sub sancțiuni internaționale, nu este doar instrument de șantaj împotriva Chișinăului. Investigația transfrontalieră a scos la iveală grave probleme de mediu provocate de activitatea termocentralei. Vorbim de inundații, poluarea excesivă a aerului și apei, intoxicarea solului mai multor sate ucrainene ceea ce a determinat o explozie de cazuri de îmbolnăvire de cancer cu câțiva ani în urmă.

21 decembrie 2024, ora 18:06

Astăzi vorbim Verde-n ochi despre educație și salariile mizerabile pe care le primesc profesorii din R. Moldova versus majorările obraznice la pensii pe care le-ar putea primi din anul viitor judecătorii Curții Constituționale.

Zilele trecute, profesorii au ieșit la proteste să ceară salarii decente. În urmă cu o lună, Guvernul  le-au promis majorări de 15% de la începutul anului viitor, dar pe ultima sută de metri le-a înjumătățit. În formula votată de Parlament la început de decembrie, profesorii ar urma să beneficieze de o majorare salarială netă între 600 și 900 de lei. Asta în condițiile în care salariul mediu pe economie va crește anul viitor cu 2.400 de lei. Simțiți diferența?

Cu sau fără această majorare, un lucru este cert: Profesorii sunt printre cei mai prost plătiți salariați din R. Moldova. Salarii mai mici au doar angajații din agricultură și cei din domeniul artei. Chiar dacă toate guvernările din ultimii 20 de ani au promis că educația va reprezenta o prioritate pentru ei, salariile cadrelor didactice au fost dintotdeauna sub media pe economie.

De exemplu, în 2020, salariul mediu din învățământ era de circa 7.000 de lei, cu 12 % mai puțin decât media pe economia. În 2024, chiar dacă salariul unui profesor a crescut până la aproape 11.000 de lei, el este de fapt cu 24% mai mic decât salariu mediu pe țară. Astăzi, în Moldova, un sudor, electrician sau croitor este mai bine plătit decât un dascăl, pe umerii căruia stă sarcina de a educa următoarea generație de cetățeni.  

Dincolo de declarațiile siropoase ale politicienilor despre importanța imensă a învățătorilor, cifrele oficiale cu privire la distribuția bugetelor arată o realitate total diferită. De exemplu, în 2012, cheltuielile statului pentru învățământ reprezentau 8,4 % din PIB, iar anul acesta – ele au scăzut până la 5,4 % din PIB. Cei mai mulți bani au fost alocați protecție sociale, adică compensațiilor și ajutoarelor pentru cei vulnerabili financiar.

Și dacă alocarea banilor pentru compensații la facturi este de înțeles, atunci o ultimă inițiativă a Guvernului care își propune să vină cu stabilirea unor pensii nesimțit de mari pentru judecătorii Curții Constituționale este de-a dreptul scandaloasă. Dacă această modificare va fi acceptată de Parlament, cei șase judecători ai Curții vor putea beneficia de pensii în valoare de până la 80 la sută din salariile lor de funcție. Salariul unui judecător constituțional este de 82.000 de lei, astfel pensia acestuia ar putea ajunge la 65.000 de lei.

Când statul spune că nu are bani pentru profesori, dar îi găsește cu ușurință pentru un cerc de elită de judecători, revolta publică este firească. Salarii mici pentru învățători înseamnă și o educație mai proastă, iar prin consecință și o economie mai puțin dezvoltată. Această relație cauzala este demult demonstrată. Statele în care s-a investit sistematic în educație au ajuns economii mondiale. Statele care au neglijat domeniul educației se bălăcesc în sărăcie și corupție.  

Cât despre salarii, profesorii moldoveni pot doar visa la veniturile unor dascăli din Uniunea Europeană. Spre exemplu, un profesor din Olanda sau Danemarca are un salariu mediu lunar de 5600 de euro, iar unul din România sau Bulgaria – de circa 1100 de euro lunar. Și asta în condițiile în care prețurile de la noi și cele din România sunt aproape identice.

În concluzie, vă spun verde-n ochi, profesorii noștri merită mult mai mult, iar preocupările Guvernului și Parlamentului pentru confortul financiar nesimțit de mare al judecătorilor Curții Constituționale sunt cel puțin amorale în actualul context economic al țării. 

Pentru ce merite deosebite au meritat magistrații constituționale venituri lunare de peste 7000 de euro, într-o țară în care profesorii ies la proteste pentru salarii care să-i scape de sărăcie?