De mai bine de 30 de ani, Republica Moldova este ostatică a Centralei termoelectrice de la Cuciurgan. Moldavskaia MGRES, controlată de gigantul energetic rusesc RAE EES si oameni din anturajul lui Vladimir Putin, plasați sub sancțiuni internaționale, este nu doar instrument de șantaj împotriva Chișinăului.
O investigație transfrontalieră realizată de Cutia Neagră PLUS împreună cu redacția Zelionîi List din Ucraina a scos la iveală grave probleme de mediu provocate de activitatea termocentralei. Vorbim de inundații, poluarea excesivă a aerului și apei, intoxicarea solului mai multor sate ucrainene ceea ce a determinat o explozie de cazuri de îmbolnăvire de cancer cu câțiva ani în urmă.
„Limanskoe, Grădinița și Cuciurgan sunt trei sate care se află la granița Ucrainei cu teritoriul transnistriei. Aceste localități suferă cel mai mult din cauza funcționării Centralei Termoelectrice Moldovenești. Din cauza războiului, intrarea în aceste localități este interzisă”, susține jurnalista ucraineană Elena Cernîșova.
Centralele termoelectrice sunt o sursă de poluare a mediului. Oamenii de știință evidențiază câțiva factorii care afectează grav mediul înconjurător. Printre aceștia: combustibilul de calitate proastă, tehnologiile de producție învechite și lipsa sistemelor adecvate de protecție a mediului. Pe teritoriul Moldovei ocupat de Rusia din 1992, în așa-numita republică moldovenească nistreană, există o stație termoelectrică numită Centrala Termoelectrică Moldovenească.
„Moldgres este una dintre cele mai mari centrale termice de acest tip din Europa. Nu poate să nu aibă influențe transfrontaliere”, menționează Svetlana Slesarionok, președinta Asociației „Clubul Femeilor de la Marea Neagră” din Ucraina.
Centrala a fost construită în 1964. Are o capacitate disponibilă de 1.700 de megawați. Moldgres poate să funcționeze pe cărbune, gaze naturale și păcură. Din cauza echipamentelor depășite, stația provoacă daune considerabile mediului. Potrivit Ministerului Mediului al Republicii Moldova, Moldgres a emis în atmosferă circa 3.000 de kilotone de dioxid de carbon doar în perioada 2015-2021.
Pentru comparație, în aceeași perioadă, cea mai mare centrală electrică cu termoficare de pe teritoriul controlat de Chișinău a emis de șase ori mai puțin dioxid de carbon. În același timp, Moldgres provoacă pierderi considerabile pentru mediu și sănătate în Ucraina. Printre acestea, se numără inundațiile în satele ucrainene din cauza Lacului de acumulare Cuciurgan și poluarea provocată de deșeurile rezultate în urma exploatării termocentralei transnistrene.
„Probleme de mediu, probleme de asistență financiară, probleme pentru sănătatea populației. Lacul de acumulare Cuciurgan a fost amenajat pentru activitățile economice ale Centralei Termoelectrice Moldovenești. Pentru a evita inundațiile, a fost creată o infrastructură de protecție. Era anul 1967”, menționează Larisa Gusak, viceprimar de Limanskoe, localitate din Ucraina.
„Până în 1999, Centrala Termoelectrică întreținea infrastructura, oferea gratuit electricitate. Pompele funcționau și salvau populația de inundații. Ulterior, stația a încetat să mai facă acest lucru. Și pentru a asigura procesul tehnologic al centralei însăși, comunitățile locale sunt nevoite să evacueze apa pentru a nu se îneca. Astăzi, acest întreg sistem este în stare avariată. Și nu este limpede la ce consecințe ecologice ar putea duce”, a declarat Svetlana Slesarionok, președinta Asociației „Clubul Femeilor de la Marea Neagră” din Ucraina.
Svetlana Slesarionok studiază problemele acestei regiuni de la începutul anilor 2000. Ea spune că Lacul de acumulare Cuciurgan a fost construit exclusiv pentru necesitățile Moldgres. Lacul de acumulare este întreținut artificial pentru captarea apei și răcirea centralei termice la un nivel de până la 3,5 metri. Centrala folosește apă din râurile Nistru, Turunciuc și Cuciurgan. Satele ucrainene Cuciurgan și Limanskoe sunt situate sub nivelul lacului. Este un proces continuu: dacă nu se umple lacul, Moldgres nu se răcește, ceea ce ar putea să provoace o catastrofă.
În același timp, dacă stația de pompare nu funcționează pentru a regla nivelul apei în Cuciurgan, atunci satele din jurul lacului rămân sub pericolul inundațiilor. Sunt amenințate de inundații peste 380 de gospodării din satul Cuciurgan, ceea ce este o treime din localitate, și peste 100 de gospodării din Limanskoe.
„Ultima inundație a avut loc anul curent. Acestea sunt inundații sezoniere, de primăvară. Ca urmare, stațiile de drenaj nu pot să facă față. Inundațiile au loc periodic. Se întâmplă primăvara. În funcţie de starea limanului. Dacă există multă apă, se revarsă din cauză că toți colectorii de drenaj nu pot să facă față”, a subliniat Larisa Gusak, viceprimar de Limanskoe, localitate din Ucraina.
Toată povara financiară pentru întreținerea sistemului de pompare și drenaj al Centralei Termoelectrice Moldovenești cade pe bugetul comunei ucrainene Limanskoe. În afară de reparațiile de rutină, întreținerea regulată și salariile angajaților, comunitatea trebuie să cheltuiască bani pe energie electrică pentru funcționarea sistemului de pompare și drenaj. Din 2004, au fost cheltuite deja 6,8 milioane de hrivne pentru aceste scopuri numai din bugetul comunei locale. În prezent, s-au acumulat cheltuieli de peste 170 de mii de euro. În realitate, suma este mult mai mare, având în vedere evoluția cursului de schimb din ultimii 20 de ani.
„Noi, ca primărie, pentru că Transnistria are activitate economică, ei produc energie electrică, nu avem niciun beneficiu. Ne revin doar daunele”,a menționat Larisa Gusak.
În toată această perioadă în care costurile exploatării Centralei transnistrene au fost suportate de comunitățile ucrainene, compania rusească Moldgres, înregistrată la Chișinău, a câștigat bani exportând energie electrică în Uniunea Europeană. Potrivit Serviciului Vamal al Republicii Moldova, Moldgres a vândut energie electrică pe piața UE între 2007 și 2013. Serviciul Vamal al Republicii Moldova a refuzat să dezvăluie valoarea exportului, invocând faptul că este vorba de informații confidențiale.
„Pompele funcționează în medie de la 8 la 12 ore. În funcție de nivelul apei în canale, de condițiile meteo. O pompă evacuează 2.600 de metri cubi pe oră. Consumul de energie electrică: un motor electric are 55 de kilowați. Vă puteți imagina consumul de electricitate pentru 12 ore de lucru. De aceea, pentru noi, ca administrație locală, era foarte mult. O treime din bugetul nostru local mergea la întreținerea stației de pompare”,menționează primarul satului ucrainean Cuciurgan, Anatoli Levițki.
Edilul relatează că pompele au fost reparate ultima dată în 2019. Termenul de exploatare după reparație este de cinci-șapte ani. Adică, pompele, patru la număr, ar putea să iasă din funcțiune în curând. În plus, mai există o dificultate – pompele sunt de producție rusească și nu mai pot fi găsite în vânzare în Ucraina. Cu ce ar putea fi înlocuite și cât ar costa nu se știe.
„Moldgres este categoric împotrivă să contribuie la reparație, să ajute cu tehnică. Ei refuză categoric, nu semnează niciun fel de acte. Au fost convocate comisii de mai multe ori în cazul Moldgres. Au fost reprezentanții Moldovei, ai Transnistriei, ai Ucrainei. Dar ei, reprezentanții Transnistriei, nu au semnat niciun fel de acte. Pe banii noștri, noi îi întreținem, le pompăm apă, noi asigurăm ciclul tehnologic al Centralei Termoelectrice, iar ei fac bani pe seama noastră. Și cât ne-am adresat prin administrația regională, prin administrația raională, ca ei să ne compenseze cheltuielile pentru electricitate, pentru reparație, ei sunt categoric împotrivă”,a mai menționat Anatoli Levițki.
Am solicitat administrației Moldgres să ofere un comentariu despre problemele ecologice din satele Cuciurgan și Limanskoe. Serviciul de presă al companiei a confirmat că a primit solicitarea de informație: - Oksana Viktorovna, bună ziua! - Bună! - Vă deranjează reporterul de la TV8, dacă vă amintiți... -A... Îmi amintesc, da... Dar la noi astăzi e zi liberă, eu nu sunt la lucru. - Când pot să revin cu un apel? Mâine sau?... - Da, mâine, sunați la aceeași oră.
După această discuție, Moldgres nu a mai răspuns însă la apelurile reporterului.
Din spusele primarului satului Cuciurgan, până în 2020, Moldgres a lucrat pe unul dintre cele mai toxice tipuri de combustibil - cărbune. Centrala primea cărbune din Federația Rusă, sau, cel mai probabil, din Donbasul ocupat, transportat pe teritoriul Ucrainei chiar dacă începuse agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei. Conform informației oferite de Serviciul Vamal al Republicii Moldova, Moldgres a importat cărbune în Transnistria și din ianuarie 2020 până în octombrie 2022.
„Când era vânt puternic și sufla de acolo, era fum și cenușă. Se simțea în aer gustul acesta de fum și cenușă”, precizează primarul Anatoli Levițki.
Responsabilii de monitorizarea emisiilor de dioxid de carbon în atmosferă calculează emisiile de la Moldgres în funcție de combustibilul folosit și cantitatea acestuia.
„Fiecare megawatt-oră, obținut pe gaze naturale, emite 0,202 megatone de CO2. Reieșind din proporția asta, noi calculăm emisiile de dioxid de carbon la centrala respectivă. Dacă ei funcționează pe cărbune, atunci se ia în calcul cota pe cărbune. Cărbunele are alt coeficient de emisie și calculăm proporțional cât gaz și cât cărbune și cantitatea de emisie. Așa noi calculăm emisiile. Trebuie să menționăm că centrala respectivă are un randament de sub 30%. Asta înseamnă că noi consumăm sub 3 kilowați-oră, iar șapte îi aruncăm în aer. Acesta e randamentul la centrala respectivă”, a precizat directorul Institutului de Energetică din Moldova, Mihai Tîrșu.
Pentru stabilirea tuturor problemelor ecologice, în opinia șefului Inspectoratului pentru Protecția Mediului, Ion Bulmaga, este necesar un control, dar, din motive politice, subalternii săi nu au acces la Centrala Moldgres:
„Noi am convenit că soluționarea acestor probleme trebuie să aibă loc la un nivel mult mai înalt. Și aici vorbim de formatul de negocieri 5+2, ca să ni se permită accesul și formarea grupurilor comune de control. Dar din cauza evenimentelor pe care le avem la hotar [n.r. - războiul din Ucraina], se știe că acest format nu mai este viabil. Din această cauză, nu putem verifica și să ne expunem poziția în conformitate cu legislația Republicii Moldova”.
Potrivit lui Ion Bulmaga, Tiraspolul are o abordare specială în ceea ce privește respectarea normelor ecologice. Dacă regimul separatist de la Tiras ol are nevoie de autorizații necesare unor întreprinderi să exporte în Uniunea Europeană, admite controlul. Dacă nu are nevoie de export pe piața UE, doar în Moldova, ei refuză accesul angajaților inspectoratului pentru efectuarea controalelor.
În ultimii 20 de ani, administrația centralei nu schimbă apa în Lacul Cuciurgan, ceea ce înrăutățește considerabil calitatea acesteia. Locuitorii satului Cuciurgan își amintesc că în lac erau odinioară raci și înfloreau nuferii. Acum însă peștii morți au devenit un fenomen obișnuit. Această informație este confirmată de angajații Inspecției de mediu de stat din Ucraina. O inspecție a lacului în 2017 a arătat depășirea normelor pentru cloruri, sulfați și reziduuri uscate.
„Când își spală reactoarele, sunt multe alcaline acolo. Aveam o stație de pompare în satul Cuciurgan care pompa apă din liman pentru irigare. După udare, pământul era alb din cauza acestor săruri”, a menționat primarul Anatoli Levițki.
În afară de problemele create de Lacul Cuciurgan, Centrala Termoelectrică Moldovenească a mai provocat o nenorocire în Ucraina. Mulți ani la rând, în apropiere de satul ucrainean Gradinița, angajații Centralei din Transnistria aruncau deșeurile toxice.
„Problema persistă. Avem această problemă de vreo 30 de ani. Pentru locuitorii satului nostru, există pericolul îmbolnăvirii de cancer. (n.r.- Pericolul vine de de la) Depozitul de deșeuri, care se află pe teritoriul nostru. Acum nu există acces acolo. Totuși, din cauza zgurii, pericolul pentru sănătatea locuitorilor satului nostru rămâne”, susține primarul satului Gradinița din Ucraina, Alexandr Savciuk.
Depozitul de deșeuri, situat exclusiv pe teritoriul Ucrainei, are o suprafață de aproximativ 130 de hectare. Comuna nu poate folosi acest pământ contaminat până când nu vor fi efectuate lucrări de înlăturare a substanțelor toxice. Acum acest teritoriu este acoperit cu vegetație, praful periculos nu se mai ridică în aer. Cu toate acestea, o perioadă îndelungată, depozitul de deșeuri a fost o sursă de pericol permanent pentru viața și sănătatea oamenilor din Gradinița. Când bătea vântul din partea gunoiștii, în aer persista un fum negru. În 2003, autoritățile medicale au stabilit că numărul celor bolnavi de cancer din localitate depășea media regiunii. Problema a rămas nerezolvată. Acum totul s-a complicat din cauza războiului.
„Aceasta este o problemă juridică. Și dacă nici acum nu vom reuși să o rezolvăm, va trebui să o trecem în câmp juridic. Există documente care probează cât au cheltuit autoritățile locale în toată această perioadă”, precizează Svetlana Slesarionok, președinta Asociației „Clubul Femeilor de la Marea Neagră” din Ucraina.
Înregistrarea juridică a Centralei Termoelectrice Moldovenești în Moldova este o problemă delicată din cauză că Chișinăul nu recunoaște privatizarea întreprinderilor de stat din așa-numita republică moldovenească nistreană după 1991. În 2005, 51% din acțiunile Moldgres au fost cumpărate de gigantul rusesc Inter RAO EES. Șeful consiliului de administrație al companiei este fiul unui apropiat al lui Vladimir Putin, președintelui Rusiei, Boris Kovalciuk. În contextul războiului din Ucraina, SUA, UE, Marea Britanie au aplicat sancțiuni împotriva lui Kovalciuk, pe motiv că sprijină războiul de agresiune.
„Referitor la Centrala Termoelectrică de la Cuciurgan, contrar a ceea ce poate se crede, Republica Moldova nu a recunoscut niciodată privatizarea acestei întreprinderi. Statutul de agent economic cu care se cooperează este un lucru și statutul privatizării acestei întreprinderi ca și a altor întreprinderi... Noi nu am recunoscut privatizările niciunei întreprinderi din regiunea transnistreană, care a existat în perioada sovietică. Facem o diferență foarte clară între întreprinderile nou-constituite după 1991, în cea mai mare parte acestea sunt întreprinderile mici și mijlocii, nu sunt întreprinderi mari, și întreprinderile privatizate după cum am spus ilegal după 1991”, a declarat viceprim-ministru pentru reintegrare al Republicii Moldova, Oleg Serebrian.
Reprezentatul Inspectoratului Ecologic al Ucrainei, Oleg Rubel, crede că problemele de mediu provocate de Moldgres nu pot să fie examinate în afara contextului problemelor politice ale Transnistriei. Situația se complică prin faptul că problemele Centralei Termoelectrice sunt transfrontaliere și afectează interesele mai multor state – Ucraina, Moldova și Federația Rusă.
Anunțându-și aspirațiile europene, Ucraina și Moldova și-au asumat obligațiile să rezolve problemele ecologice. Moldgres este atât de depășită din punct de vedere tehnic, încât se discută în general despre închiderea ei sau despre o modernizare esențială. Pe moment, este important să fie creată o stație de monitorizare, care va corespunde standardelor europene, pentru a obține informații veridice și precise despre influența Moldgres asupra mediului ambiant.
„Acest sistem energetic pe care îl vedem azi desigur că nu mai corespunde standardelor moderne în ceea ce privește atitudinile tehnologice. Nu mai corespunde cerințelor ecologice și politice de dezvoltare. Eu consider necesară o evaluare exactă cu privire la cât timp mai poate să funcționeze. Și trebuie propuse câteva variante pentru reprofilarea ei”, consideră Oleg Rubel.
Directorul Institutului de Energetică din Republica Moldova, Мihai Târșu, spune însă că în prezent, Moldgres joacă un rol determinant în infrastructura energetică a Moldovei. „Bine, hai să zicem că ei au închis centrala. Noi de unde luăm energie electrică? Noi suntem prinși în situația asta când nu putem să funcționăm fără ei. Mai ales că sistemul nostru energetic este interconectat prin Transnistria cu Ucraina foarte strâns”.
Vara, aproximativ 90-95% din energia electrică necesară Republicii Moldova este produsă de Moldgres. Iarna, datorită funcționării centralelor electrice cu termoficare, care funcționează pe teritoriul aflat sub jurisdicția Chișinăului, achiziția electricității de la Moldgres coboară la 65-70%.
Până în toamna anului 2022, compania de stat Energocom achiziționa 67% din volumul de energie electrică necesară de la Moldgres, în timp ce celelalte 30% - de la furnizorii ucraineni – Energoatom și Ukrhidroenergo. Totul s-a schimbat în octombrie 2022, când Rusia a început să bombardeze infrastructura energetică a Ucrainei.
„În Ucraina, a apărut deficit. În consecință, companiile din Ucraina ne-au anunțat că nu-și pot onora obligațiile. În acel moment, noi am început să căutăm furnizori în România, pentru că sistemul energetic al Moldovei și României erau sincronizate”,menționează șeful secției furnizarea energiei electrice de la SA Energocom, Eugeniu Boț.
Singura linie de import de electricitate din România în Moldova trece prin Moldgres – Isaccea – Vulcănești – Chișinău. Pe 15 și 23 noiembrie 2022, în urma bombardamentelor rusești în regiunea Odesa, această linie a ieșit din funcțiune și Moldova a rămas în întuneric.
„Dacă se întâmplă ceva la Mgres, linia [Isaccea-Vulcănești- Chișinău] se deconectează, Republica Moldova rămâne fără electricitate, ceea ce s-a întâmplat în noiembrie, când era bombardată infrastructura energetică a Ucrainei. Noi am avut două deconectări: una parțială și una totală”, potrivit lui Eugeniu Boț.
Republica Moldova îi plătește Centralei de la Cuciurgan aproximativ 20 de milioane de dolari pe lună pentru electricitatea furnizată.
„Pe moment, noi avem contract valabil până la sfârșitul lunii septembrie la prețul de 66 de dolari pentru un megawatt-oră. În jur de 60-61 de euro pentru un megawatt. Lunar, noi stabilim cu Mgres volumele pe care ni le furnizează, de obicei, 300.000 – 320.000 de megawați-ore. Prin urmare, înmulțit cu prețul de 60 de euro, iese aproximativ 18-20 de milioane de euro pe lună”, precizează Eugeniu Boț.
Moldgres nu plătește Moldovagaz pentru combustibilul consumat. Schema funcționează în felul următor: Moldgres plătește companiei Tisaspoltransgaz Pridnestrovie pentru gaze, iar aceasta din urmă transferă banii într-un cont special deschis în Banca Centrală a Transnistriei. Ulterior, cu acești bani este finanțat deficitul bugetar al regiunii separatiste.
Datoria pentru consumul de gaze al Тiraspoltransgaz față de Moldovagaz constituia, la mijlocul lunii august 2023, aproximativ 10 miliarde de dolari. Republica Moldova este parte a acestei scheme prin care Gazprom finanțează regiunea separatistă pro-rusă. Moldova cumpără electricitate la jumătate de preț comparativ cu piața regională.
„Noi procurăm de la Moldgres electricitate la un preț de aproximativ 50% comparativ cu prețurile din regiune. Dacă noi am cumpărat de la producători din România, asta este minimum 90 de euro. Și dacă mergem la bursă, pentru că producătorii nu pot să ne ofere cantitatea necesară, bursa variază de la 100 până la 300 de euro, în funcție de situația regională”, potrivit Eugeniu Boț.
Pentru a scăpa de dependența energetică față de Transnistria, Chișinăul a început construcția unei linii de înaltă tensiune directe Vulcănești-Chișinău, care va scoate din circuit Moldgres. Conform proiectului, construcția trebuie finalizată în 2025.
„Termenul pentru mijlocul anului 2025 este unul realist pentru că în ultimele luni am fost foarte insistent în discuțiile cu contractorul de a ne asuma, atât ei, cât și noi, ca aceste termene să fie realizate”, a declarat Ruslan Surugiu, director al Unității Consolidate pentru Implementarea și Monitorizarea Proiectelor în domeniul Energeticii.
Cu toate acestea, rezolvarea problemelor ecologice în Ucraina și pe teritoriul necontrolat din stânga Nistrului din cauza Moldgres necesită eforturi considerabile.
Investigația a fost realizată cu suportul „Journalismfund Europe”