Războiul dintre Ucraina și Rusia se îndreaptă spre o nouă etapă de lupte statice și de uzură, o fază care ar putea permite Moscovei să își refacă puterea militară, a declarat comandantul-șef al armatei ucrainene. Într-un articol pentru The Economist publicat miercuri, generalul Valeri Zalujnîi a declarat că armata sa are nevoie de noi capacități militare cheie și de inovație tehnologică pentru a ieși din noua fază a războiului, aflat acum în cea de-a 21-a lună, scrie Realitatea. Ministrul rus al apărării, Serghei Şoigu, a declarat că Ucraina pierde războiul, în ciuda proviziilor de noi arme de la NATO, relatează BBC News. El a spus că Ucraina a suferit pierderi grave în timpul luptelor din Zaporojie, Herson și Donețk. Afirmațiile sale nu au putut fi verificate. Totodată, minele terestre și alte dispozitive explozive au ucis 264 de civili în Ucraina de la începutul invaziei ruse, a anunțat Statul Major al Forțelor Armate ucrainene, iar livrările de arme Rusiei din Coreea de Nord prevestesc o iarnă foarte grea pentru Ucraina, potrivit experților.

Între timp, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a acuzat Rusia că a „cumpărat” alegători pentru alegerile locale din acest weekend direcționând bani către partidele politice pro-Moscova. Pe de altă parte, Comisia Europeană va recomanda într-un raport ce urmează să fie publicat la 8 noiembrie începerea negocierilor pentru aderarea Republicii Moldova și a Ucrainei la UE, au declarat pentru G4Media surse europene. Parlamentul European a făcut deja două recomandări similare pentru Republica Moldova în aprilie și octombrie, dar decizia finală privind începerea propriu-zisă a negocierilor de aderare va fi luată de șefii de stat și de guvern reuniți în Consiliul European. Totodată, Kievul a respins drept „baliverne” declarații citate anonim ale unor surse prezentate ca fiind apropiate de președintele ucrainean, iar numărul rușilor care vor continuarea războiului în Ucraina a scăzut la minimum de la așa-zisa mobilizare parțială ce a avut loc în Federația Rusă anul trecut, potrivit unui sondaj.

UPDATE Statele Unite au anunțat joi o nouă serie de sancțiuni împotriva companiilor implicate în furnizarea de arme către Rusia, în cea de-a 21-a lună de la invazia acesteia în Ucraina, potrivit AFP. Într-un comunicat, Departamentul Trezoreriei americane a anunțat că întărește sancțiunile împotriva a 130 de persoane și entități implicate în comerțul cu Rusia pentru a permite acestei țări să se aprovizioneze cu „tehnologia și echipamentele necesare” pentru efortul de război al Rusiei în Ucraina.

UPDATE Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare și Guvernul britanic urmează să dezvolte un proiect de asigurare a riscului de război pentru Ucraina, a anunțat Ministerul Economiei din Ucraina. Scopul este de a ajuta companiile din sectorul privat să facă afaceri în Ucraina, sprijinind eforturile de reconstrucție. Proiectul „demonstrează că partenerii noștri înțeleg importanța critică a acestei zone în contextul redresării Ucrainei”, a declarat ministrul Economiei Iulia Svyrydenko.

UPDATE Ucraina a emis joi un mandat de arestare pe numele unui parlamentar acuzat că a deturnat peste 2,4 milioane de euro de la compania națională de căi ferate, potrivit AFP. „Înalta Curte Anticorupție a admis parțial cererea procurorului Biroului Anticorupție și a declarat un membru al Parlamentului ucrainean ca fiind urmărit internațional”, a precizat Biroul Anticorupție într-un comunicat.

UPDATE Şeful diplomaţiei ucrainene, Dmitro Kuleba, s-a declarat joi, 2 noiembrie, "optimist" în ceea ce priveşte o viitoare începere de către Uniunea Europeană a negocierilor pentru aderarea Ucrainei la blocul comunitar, notează Ziare.com.

UPDATE Vehiculele rusești neînregistrate de către autoritățile letone până la jumătatea lunii februarie vor fi confiscate și trimise Ucrainei, a anunțat joi, 2 noiembrie, Parlamentul (Seimul) din această țară baltică, potrivit The Kyiv Independent.

UPDATE Exportatorii ucraineni de produse agricole au lăsat aproximativ trei miliarde de dolari din veniturile lor peste hotare, de când Rusia a invadat ţara, ceea ce se adaugă presiunilor asupra rezervelor valutare, conform estimărilor Băncii Centrale, consultate de Bloomberg, citată de Agerpres.

UPDATE Forţele ucrainene au respins un nou asalt al trupelor ruse în apropiere de oraşul Vuhledar, în regiunea Doneţk (est), şi îşi continuă încercările de a avansa în sud, a declarat joi preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, citat de Reuters, preluată de Agerpres.

UPDATE Drone kamikaze lansate de armata ucraineană au fost interceptate joi de echipamentele de apărare antiaeriană ruse în apropierea centralei nucleare Zaporojie, potrivit unui comunicat al Ministerului rus al Apărării, citat de agenţiile internaţionale de presă. Un lider pro-rus din regiunea ucraineană Zaporojie, parțial ocupată de armata rusă, a declarat că au fost lansate în total 10 drone dinspre Nikopol, în timpul rotației membrilor misiunii AIEA, scrie Digi24.

UPDATE Nu există învingători reali în niciun război, a spus, joi, Papa Francisc, în timpul unei vizite la un cimitir militar din Roma, făcând referire la conflictele din Orientul Mijlociu şi din Ucraina, au transmis ANSA şi Reuters, citate de Agerpres.

UPDATE Președintele Joe Biden a primit o scrisoare semnată de un grup de congresmeni care reprezintă Partidul Republican, în care parlamentarii îl îndeamnă să furnizeze Ucrainei rachete ATACMS cu rază lungă de acțiune, scrie Reuters. Apelul, din 1 noiembrie, precizează că există riscul unui impas pe câmpul de luptă și al prelungirii războiului dacă armata ucraineană nu primește armele specificate.În plus, refuzul de a transfera aceste rachete în Ucraina amenință și mai multă instabilitatea globală, deoarece adversarii SUA desfășoară operațiuni de influență în întreaga lume. „Este timpul să terminăm treaba cu ATACMS”, se spunea în scrisoare. 

UPDATE Amenințările Rusiei la adresa Occidentului nu sunt nimic nou. Propagandiștii de la Kremlin sau membrii guvernului rus înșiși au emis avertismente continue țărilor occidentale de când trupele lui Putin au invadat Ucraina în februarie 2022. Cu toate acestea, cei mai mulți dintre ei nu au menţionat un posibil al Treilea Război Mondial, care ar fi devastator pentru planetă având în vedere utilizarea armelor nucleare. Dar, în ultimele ore, cercul liderului rus, în special Vladimir Soloviov, a amenințat cu un conflict pe scară largă "pentru ajutorul dat naziștilor ucraineni și acum Israelului", notează Știripesurse.

UPDATE Loviturile ucrainene au distrus probabil cel puțin patru lansatoare de rachete sol-aer ale Rusiei în ultima săptămână, a declarat Ministerul britanic al Apărării, citat de Sky News. În actualizarea sa zilnică de informații, Ministerul Apărării a declarat că trei lansatoare rusești SA-21 au fost raportate de mass-media rusești ca fiind distruse în orașul Luhansk, în estul Ucrainei. Surse ucrainene au raportat, de asemenea, pierderi suplimentare ale apărării antiaeriene rusești în Crimeea, a precizat Londra.

UPDATE Guvernul României se pregătește să-și ia „în mod necondiționat și irevocabil” angajamentul față de Comisia Europeană că va contribui direct de la bugetul de stat, cu aproape 50 milioane euro, la finanțarea datoriilor Ucrainei, notează Money.

UPDATE Pavel Prigojin, fiul fostului șef al grupării Wagner, a reluat recrutările de mercenari după moartea tatălui său, relatează mai multe site-uri locale din Rusia, citate de Insider.

UPDATE Armata Ucrainei este prinsă într-un război poziţional static, afirmă comandantul forțelor ucrainene, generalul Valeri Zalujnîi, la peste 20 de luni de la declanşarea invaziei ruse. Într-un articol publicat în The Economist, Zalujnîi explică cum s-a ajuns în această situație și ce greșeli de calcul a făcut. El spune că orice altă țară care ar fi suferit pierderile Rusiei ar fi oprit războiul. Iar singura soluție pe care o vede este un „salt tehnologic” - avioanele F-16, de exemplu - care să asigure superioritatea forțelor ucrainene asupra celor ruse pe front, scrie Digi24. Modul în care a evoluat contraofensiva ucraineană a subminat speranţele Occidentului că Ucraina s-ar putea servi de un eventual avans pentru a demonstra că războiul nu poate fi câştigat pe câmpul de luptă şi astfel să schimbe calculele lui Vladimir Putin, forţându-l pe preşedintele rus să se aşeze la masa negocierilor, notează Ukrainska Pravda. Aceasta a spulberat şi speranţele lui Zalujnîi că ar putea opri Rusia, decimându-i armata, scrie publicaţia ucraineană. „A fost greşeala mea. Rusia a suferit pierderi de ordinul a 150.000 de militari. În orice altă ţară, astfel de pierderi ar fi dus la oprirea războiului, dar nu şi în Rusia, unde pe viaţă nu se pune preţ, iar Putin se orientează pe exemplul celor două conflagraţii mondiale, în care Rusia a pierdut zeci de milioane de oameni”, afirmă el.

UPDATE Şeful Administraţiei Militare Regionale Herson, Oleksandr Prokudin, a raportat că armata rusă a tras cu artilerie, joi, asupra localităţii Vesele. Potrivit oficialului, o persoană a fost ucisă în timpul bombardamentelor.

UPDATE Kremlinul a negat joi afirmaţiile comandantului şef al armatei ucrainene, Valeri Zalujnîi, cu privire la impasul în care s-ar afla conflictul în Ucraina şi a declarat că Rusia îşi va continua campania militară în Ucraina până îşi va atinge toate obiectivele, transmite EFE.

UPDATE Importanţi membri republicani din Congresul SUA i-au cerut preşedintelui Joe Biden să furnizeze Ucrainei rachete cu rază mai lungă de acţiune, într-un gest de sprijin pentru Kiev în rândul parlamentarilor americani.

UPDATE Rusia a declarat joi că preşedintele proeuropean al Republicii Moldova, Maia Sandu, este o „ruşine” pentru ţara sa şi a acuzat guvernul de la Chişinău că încearcă să distragă atenţia de la propriile eşecuri înaintea alegerilor locale prin exagerarea ameninţării ce ar veni din partea Moscovei, potrivit Reuters.

UPDATE Preşedintele rus Vladimir Putin a promulgat joi legea de revocare a ratificării Tratatului de interzicere totală a testelor nucleare (CTBT), după aprobarea acesteia de către ambele camere ale Adunării Federale ruse (parlamentul bicameral), potrivit EFE şi Reuters, notează Agerpres.

UPDATE Preşedintele Republicii Moldova a intervenit în disputa dintre cele două biserici ortodoxe rivale, care sunt una împotriva celeilalte din cauza influenţei ruse, afirmând că bisericile ar trebui să faciliteze obiectivul principal al ţării de integrare europeană, transmite Reuters.

UPDATE Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a declarat că trebuie să Rusia trebuie să fie pregătită pentru intensificarea presiunii sancțiunilor din partea Occidentului.

UPDATE De la invadarea din 24 februarie 2022, forțele ruse au pierdut teren în Ucraina și au fost distruse mii de piese de artilerie, blindate și alte echipamente. Perspectivele pentru președintele Vladimir Putin și pentru Rusia nu arată bine. Ucraina nu folosește doar gloanțe și bombe împotriva forțelor ruse. Datorită operațiunilor serviciilor sale speciale, Kievul a reușit să scoată 17.000 de ruși de pe câmpul de luptă fără măcar să tragă un foc de armă, potrivit șefului Comandamentului pentru Operații Speciale al Armatei SUA, notează Adevărul.

UPDATE Preşedintele rus Vladimir Putin face glume pe seama ploşniţelor în oraşele din Franţa, în contextul în care Rusia este afectată de sancţiuni impuse Moscovei de către Occident din cauza Războiului din Ucraina.

UPDATE Guvernul Republicii Moldova va exclude Comunitatea Statelor Independente din lista organizațiilor cărora le achită anual cotizațiile de membru. Decizia vine în urma denunțării calității sale de membru din organizațiile comunității și a „sancțiunilor bancare aplicate Federației Ruse”, transmite Radio Europa Liberă, citat de Rador.

UPDATE Purtătorul de cuvânt al Grupului de forțe ucrainene Tavriisk, colonelul Oleksandr Shtupun, a declarat luni că forțele rusești se pregătesc să desfășoare „atacuri cu carne", un termen folosit pentru a descrie asalturile conduse de infanterie, fără sprijin de artilerie. Acest tip de atac sunt făcute de unități de asalt „Storm-Z" formate în mare parte din ruși condamnați, folosite pentru viitoarele asalturi fără echipament. Rusia a suferit unele dintre cele mai mari pierderi din 2023 în bătălia de la Avdiivka și se pare că solicitările conducerii politice sunt din nou în dezacord cu capacitățile reale ale armatei, potrivit evaluării de sâmbătă a serviciilor secrete britanice, notează HotNews. Statul Major General al forțelor armate ucrainene a raportat miercuri că Rusia a pierdut 302.420 de soldați în Ucraina de la începutul invaziei. Acest număr include 930 de pierderi suferite de forțele rusești doar în ultima zi.

UPDATE Situația de pe front din jurul orașului Avdiivka ilustrează incapacitatea comandamentului militar rus de a învăța din greșelile pe care le-a făcut de la începutul războiului pe câmpul de luptă, evaluează Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) în analiza de joi privind conflictul din Ucraina care durează de mai bine de 20 de luni. În viziunea analiștilor de la ISW, Avdiivka este un microcosmos al eșecului al Statului Major rus de a internaliza și disemina lecțiile învățate de forțele ruse în timpul ofensivelor eșuate în Ucraina. ISW s-a referit la atacuri „la fel de catastrofale" ale infanteriei rusești care au implicat vehicule blindate, în special o ofensivă de iarna trecută în vestul regiunii Donețk. Campania Rusiei împotriva așezării bine fortificate Vuhledar s-a soldat cu pierderi grele de echipamente și personal. Potrivit ISW, forțele rusești au lansat astfel de atacuri în mai multe sectoare ale frontului ucrainean de la începutul războiului, în februarie 2022, notează HotNews.

UPDATE Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a acuzat Rusia că „cumpără” alegătorii la alegerile locale din acest weekend prin direcționarea de bani către partidele politice pro-Moscova, potrivit Reuters. Sandu, care a denunțat invazia Rusiei în Ucraina și a acuzat Rusia că a încercat să o înlăture printr-o lovitură de stat, a declarat că Moscova a canalizat echivalentul a aproape 5 milioane de dolari în două luni în finanțare pentru „grupuri criminale”. Printre acestea se numără un partid interzis condus de omul de afaceri fugar Ilan Șor. Ea a îndemnat alegătorii să-i susțină aliații la urnele de vot duminică, pentru a demonstra sprijinul pentru viziunea sa privind trecerea Moldovei la curentul european și aderarea la Uniunea Europeană.

UPDATE Chișinăul nu ia lecţii de democrație de la Kremlin, a comentat Maia Sandu, pe tema criticilor Rusiei la adresa autorităţilor, după ce Moldova a decis să blocheze 31 de portaluri web, inclusiv 21 controlate de Federaţia Rusă, şi să suspende licența a șase posturi TV, notează Spotmedia.

UPDATE Președinta Moldovei, Maia Sandu, a dezvăluit ieri că Gazprom a vrut să schimbe punctul de intrare a gazului în țara sa, în primele zile ale invaziei din Ucraina, deoarece ruşii credeau că vor ajunge rapid în Transnistria, relatează Hotnews.

UPDATE Ucraina a primit 40 de vehicule militare franceze de luptă AMX-10RC. Aceste vehicule blindate, destinate misiunilor de recunoaștere și luptă, au fost livrate recent din Franța, scrie agenția Unian, notează Adevărul. 

UPDATE Dacă dictatorul rus Vladimir Putin va decide să oprească invazia „chiar acum”, peste 70% dintre cetățeni îl vor sprijini. 34% sunt de acord să pună capăt războiului cu condiția returnării teritoriilor ucrainene ocupate. Aceste preferințe rezultă din datele unui sondaj de opinie realizat în octombrie 2023 de Centrul Levada.

UPDATE Ucraina nu poate rezilia contractul de tranzit al gazelor rusești pe teritoriul său, pentru că ar încălca obligațiile sale internaționale, a declarat Hennadii Riabtsev, director pentru proiecte speciale la Centrul științific și tehnic „Psychea”, în cadrul unei emisiuni la Radio Ucraina, citat de Ukrinform.

UPDATE Miliardarul și omul de afaceri american Elon Musk este convins că Ucraina va pierde războiul cu Rusia, iar președintele ucrainean Volodimir Zelenski nu recunoaște înfrângerea pe câmpul de luptă. Antreprenorul și-a exprimat opinia pe rețeaua de socializare X (fostă Twitter).„Din păcate, această analiză este corectă”, a comentat Musk la o postare a omului de afaceri David Sacks pe X, în care analizează un articol recent din revista The Time.„Acestea (informații din surse – n.red .) confirmă că Ucraina nu poate câștiga. Mai mult, autorul articolului merge chiar mai departe, descriindu-l pe Zelenski ca fiind „detașat de realitate”, incapabil de a recunoaște realitățile de pe câmpul de luptă și lipsit de dorință de a lua în considerare negocierile de pace cu Rusia. Obiectivele militare ale Ucrainei sunt nerealiste”, crede Sacks.Musk a mai făcut o altă declarație scandaloasă cu privire la războiul Rusiei împotriva Ucrainei. Astfel, el a susținut opinia omului de afaceri american David Sacks, care a criticat acordarea de ajutor militar american Ucrainei. Musk i-a numit proști pe cei care susțin ajutorul, scrie Ziare.com.

UPDATE Coreea de Nord a livrat în 3 luni Rusiei 1 milion de obuze de artilerie, o cantitate care o depășește pe cea a obuzelor livrate Ucrainei de țările UE pe durata întregului război ruso-ucrainean. În același timp, cantitățile de muniții nord-coreene primite de Rusia reprezintă jumătate din cât a furnizat SUA Ucrainei (2 milioane de obuze) în cele 20 de luni de conflict. Conform unei analize bazate din surse deschise, doar din studierea și analizarea imaginilor furnizate de sateliții civili, Phenianul a livrat Rusiei nu mai puțin de 2.000 de containere maritime, cu diferite tipuri de muniții de artilerie. Institutul de Studii Strategice de la Londra (RUSI) a estimat că Ucraina consumat în această vară 200.000 de obuze pe lună. În ciuda acestei cantități enorme de muniții trase, contraofensiva ucraineană nu s-a materializat printr-o străpungere a liniilor ruse, după 5 luni de lupte. Iar pe ucraineni îi așteaptă o iarnă foarte grea: pe lângă ajutorul Phenianului, Rusia a reușit să crească producția de rachete tactice și strategice, de la 40 de piese/lună, la 100 piese/lună, notează Digi24.

UPDATE Șefa guvernului italian, Giorgia Meloni, este noua victimă a farselor telefonice pe care comedianţii ruşi Vovan şi Lexus le-au făcut mai multor politicieni, scrie agenția spaniolă de presă EFE, preluată de Agerpres. Pretinsul oficial african o întreabă apoi despre războiul din Ucraina şi dacă întrevede vreun final al acestuia. „Văd că mulţi au obosit. Sincer vorbind, s-ar putea să ne apropiem de momentul în care toţi vor înţelege că avem nevoie de o cale de ieşire. Problema este de a găsi o cale de ieşire acceptabilă pentru ambele părţi fără a distruge dreptul internaţional”, a mărturisit şefa guvernului italian, care sprijină Ucraina cu armament în războiul cu Rusia. Georgia Meloni s-a referit şi la contraofensiva armatei ucrainene, despre care a spus că merge, dar „probabil că nu dă rezultatele aşteptate” şi „nu schimbă soarta conflictului”. „Toată lumea înţelege că acesta ar putea într-adevăr să dureze ani la rând dacă nu găsim o soluţie. Problema este care este soluţia acceptabilă pentru ambele părţi fără a deschide alte conflicte (...), ştiţi deja ce cred eu despre Libia”, a completat premierul italian. Impostorul rus îi cere apoi şi părerea despre ideologia naţionalismului ucrainean şi liderul istoric al acestuia, Stepan Bandera. „Eu cred că naţionalismul este o problemă pe care o are (preşedintele rus Vladimir) Putin”, îi răspunde Meloni.

UPDATE Compania militară rusă de mercenari Wagner Group a început să recruteze din nou luptători, la trei luni după ce fondatorul său, Evgheni Prigojin, a murit într-un accident de avion, au anunțat două instituții media rusești.

UPDATE Un oficial din cadrul Ministerului Afacerilor Externe al Rusie a declarat că Ucraina „se joacă periculos cu focul nuclear”, prin bombardarea zonei centralei nucleare Zaporojie. Ucraina nu respectă principiile Autorității Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA) pentru asigurarea securității nucleare în conflictele armate, potrivit declarației directorului Alexey Polishchuk, scrie agenția TASS.

UPDATE Oleksii Danilov, secretarul Consiliului Național de Securitate al Ucrainei, a avut o reacție vehementă față de reportajul publicat recent de revista „Time” privind starea de spirit a lui Volodimir Zelenski și pesimismul unor membri ai echipei sale privind șansele Ucrainei de a câștiga războiul cu Rusia. Acesta a respins drept „baliverne” declarații citate anonim ale unor surse prezentate ca fiind apropiate de președintele ucrainean, potrivit Ukrainska Pravda

UPDATE Peste 260 de civili au fost ucişi în Ucraina după ce au călcat pe mine sau alţi explozivi de la începutul invaziei ruse. Kievul estimează că 174.000 km pătraţi ai ţării, aproximativ o treime din teritoriul său, sunt presăraţi cu mine sau resturi de război periculoase. Cel puţin 571 de persoane au fost rănite în peste 560 de incidente care au implicat mine sau obiecte explozive abandonate în urma luptelor. Aproape un sfert dintre incidente s-au produs pe câmpuri, cândva folosite pentru activităţi agricole. Unii fermieri îşi asumă riscuri încercând să lucreze în zone contaminate cu mine. Miercuri, un tractor a lovit un exploziv neidentificat în Nikolaev, lăsând doi bărbaţi răniţi, potrivit Ministerului de Interne. „Unuia dintre ei i s-au amputat ambele picioare, iar celălalt a refuzat să fie dus la spital după ce a fost examinat”, a precizat ministerul într-un comunicat despre starea celor doi bărbaţi, notează Mediafax.

UPDATE China a fost de acord să poarte discuţii pentru controlul armelor nucleare cu Statele Unite săptămâna viitoare, primele după cele avute în perioada administraţiei Obama, a informat miercuri Wall Street Journal. Discuţiile au ca scop evitarea unei curse periculoase a înarmărilor între Statele Unite, China şi Rusia, dar nu constituie începutul unor negocierir formale privind limitele armelor nucleare, scrie Newsweek.

UPDATE Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a felicitat Europa cu prilejul împlinirii a 30 de ani de la intrarea în vigoare a Tratatului de la Maastricht, „care a pus bazele unității europene moderne”. Într-un mesaj transmis miercuri seară, Zelenski a subliniat că este sigur că Ucraina va face Europa mai puternică. „Lucrăm cât se poate de activ, astfel încât să nu mai rămână niciun obstacol pentru intrarea noastră în Uniunea Europeană. De asemenea, sunt sigur că, indiferent de modul în care se dezvoltă evenimentele din lume, la ceilalți parteneri ai noștri, în America și peste tot în lume, unitatea va învinge. Unitatea, nu diviziunea. Unitatea, nu apelurile la autoizolare” – a remarcat liderul ucrainean. Zelenski a mulțumit pentru ajutorul acordat Ucrainei, „pentru acțiunile comune în protejarea valorilor noastre europene”. În plus, președintele și-a exprimat recunoștința faţă de activitatea militarilor care protejează cerul ucrainean – „soldații grupurilor mobile de foc, piloții ucraineni și soldații forțelor de rachete antiaeriene, toate unitățile care distrug avioanele rusești, rachetele și dronele”, notează Rador.

Volodimir Zelenski traversează una dintre cele mai dificile perioade politice de la începutul războiului, în timp ce anchetele anticorupție zguduie anturajul său și imaginea sa de lider de război este pusă la încercare. În acest context, președintele Ucrainei a cerut aliaților un sprijin mai consistent pentru apărare, subliniind nevoia urgentă de sisteme antiaeriene și capacități de protecție, în contextul atacurilor rusești care au făcut victime, inclusiv moartea Nataliei Khodemchuk, văduva primei victime a catastrofei de la Cernobîl.

În paralel, Rusia se confruntă cu probleme financiare grave, iar Ucraina lovește logistic Moscova prin atacuri asupra căilor ferate, inclusiv celebra rută Trans-Siberiană, blocând transportul de echipamente și arme. În același timp, premierul Ungariei, Viktor Orbán, derulează un „turneu anti-război” în Europa Centrală, transformând criticile la adresa sprijinului european pentru Ucraina într-un mesaj de campanie electorală, în timp ce tensiunile economice și militare din regiune se adâncesc.

UPDATE Racheta Burevestnik, cu propulsie nucleară, poate reprezenta o problemă pentru NATO, scrie Euronews, care citează un raport secret al alianței occidentale de apărare, transmite Euronews. Unii experți sunt îngrijorați: noua rachetă dezvoltată de Rusia este aparent completă. Poate rămâne în aer ore întregi, poate evita sisteme de apărare și, prin urmare, poate reprezenta o amenințare de amploare. Această evaluare este cel puțin parțial susținută de analizele agențiilor occidentale de informații, notează sursa citată. Dacă s-ar confirma că Rusia a desfășurat într-adevăr sistemul, NATO s-ar confrunta cu un nou factor de risc. Conform Euronews, care citează un raport al Departamentului de Informații al NATO, alianța occidentală de apărare clasifică racheta Burevestnik („Petrelul furtunii”) ca fiind extrem de îngrijorătoare. În raport, un grup de experți examinează arsenalul modernizat al așa-numitelor Forțe Nucleare Strategice ale Rusiei. Documentul arată că noua rachetă de croazieră poate atinge o viteză de peste 900 de kilometri pe oră. Poate fi lansată de pe sisteme mobile și este extrem de manevrabilă. Acest lucru îi permite să parcurgă zboruri lungi și sinuoase în scopul de a evita apărarea antiaeriană a NATO. Proiectul, un reactor nuclear combinat cu o armă nucleară, a fost deja respins de Statele Unite în anii 1950 din cauza riscurilor incalculabile. Cel mai grav risc apare în cazul unei doborâri, spune William Alberque, asociat senior la Forumul Pacificului și fost director în cadrul NATO pentru controlul armelor, dezarmare și neproliferare nucleară. Dacă un Burevestnik ar fi lovit, materialele radioactive din reactorul său nuclear ar putea fi împrăștiate pe o suprafață largă, „ca un mini-Cernobîl pe cer”, afirmă el pentru Süddeutsche Zeitung. Expertul nuclear independent Pavel Podvig este mai precaut în această privință. „Aș fi atent în a afirma că este un Cernobîl zburător. Dacă ar fi existat o eliberare de materiale radioactive, ar fi fost observată”, spune el pentru Deutsche Welle.

UPDATE Pe parcursul zilei, forțele ruse au atacat regiunea Dnipropetrovsk cu bombe ghidate, artilerie grea, drone și drone FPV. Șase persoane au fost rănite. Aceste informații au fost transmise pe Telegram de către șeful interimar al Administrației Militare Regionale Dnipropetrovsk, Vladyslav Haivanenko, potrivit Ukrinform. „O bombă ghidată a lovit comunitatea Mezhove din districtul Synelnykove. Cinci persoane au fost rănite: două femei în vârstă de 52 de ani, o femeie de 55 de ani și doi bărbați de 34 și 25 de ani. Mai multe magazine, un chioșc și două autoturisme au fost avariate. Un atac cu UAV a lovit și infrastructura din Synelnykove, provocând un incendiu”, se arată în raport.

UPDATE Papa Leo XIV a exprimat condoleanțe pentru victimele din Ucraina, ca urmare a atacurilor recente ale Rusiei. Potrivit Ukrinform, pontiful a transmis acest mesaj pe rețeaua de socializare X. „Urmăresc cu tristețe veștile despre atacurile care continuă să lovească numeroase orașe ucrainene, inclusiv Kievul. Aceste atacuri provoacă morți și răniți, printre care și copii, și aduc daune grave infrastructurii civile, lăsând familii fără adăpost pe măsură ce gerul se instalează”, a scris papa. El și-a exprimat solidaritatea cu victimele și a îndemnat oamenii să nu se obișnuiască cu războiul și distrugerea. „Să ne rugăm împreună pentru o pace dreaptă și durabilă în Ucraina distrusă de război”, a subliniat Papa Leo XIV.

UPDATE Ucraina este pe cale să semneze un acord cu Franța pentru întărirea aviației de luptă, a apărării aeriene și a altor capacități de apărare. Președintele Zelenski se va întâlni cu Emmanuel Macron la Paris luni pentru a discuta detaliile acestui acord. Ulterior, președintele Ucrainei va zbura în Spania, acolo unde va avea o întâlnire care va fi centrată pe „consolidarea apărării aeriene, dar și inițiativele alături de parteneri”.

UPDATE Un teren de joacă pentru copii din Harkov a fost atacat de o dronă rusească. Informația a fost confirmată de primarul orașului, Igor Terehov. Conform oficialilor, o dronă de tip „Molnia” a atacat zona Hlodnohirsk din Harkov. Explozia a fost atât de puternică încât geamurile clădirilor din apropiere au fost sparte. De asemenea, a fost înregistrat un alt atac asupra unei întreprinderi civile din același district. Din fericire, nu s-au raportat victime până în acest moment.

UPDATE Ucraina a obținut o nouă rută de aprovizionare cu gaze, prin Grecia, a anunțat președintele Volodimir Zelenski. Acordul include și un pachet amplu de finanțare pentru importurile de gaze, în valoare de aproape 2 miliarde de euro, menit să compenseze pierderile de producție provocate de atacurile rusești. Zelenski a precizat că noua rută va „maximiza securitatea importurilor de gaze pentru iarnă”. Finanțarea este asigurată în cooperare cu Comisia Europeană, Norvegia, băncile ucrainene și SUA, iar Kievul lucrează și cu partenerii polonezi pentru un contract pe termen lung cu Azerbaidjan. Luni, Zelenski urmează să ajungă în Franța, pentru discuții privind un acord de apărare care va „întări semnificativ” apărarea aeriană și aviația de luptă a Ucrainei, apoi în Spania.

UPDATE Prim-ministrul Ungariei, Viktor Orbán, a dat startul unui „turneu anti-război” de câteva săptămâni. El transformă criticile aduse sprijinului european pentru Ucraina într-un mesaj de campanie electorală înaintea alegerilor de anul viitor, potrivit The Guardian, transmite HotNews. Viktor Orbán face din sprijinul acordat Ucrainei un punct central al campaniei Fidesz, în contextul în care partidul său pierde teren din cauza crizei legate de costul vieții din Ungaria. El are programate evenimente în cinci orașe până la sfârșitul anului, începând cu o adunare sâmbătă în orașul Győr, din nord-vestul țării. „Cei care doresc pacea ni se vor alătura”, a declarat liderul de dreapta al partidului Fidesz într-o postare pe Facebook înainte de eveniment. Seria de mitinguri a început la o săptămână după vizita lui Orbán la Washington DC, unde s-a întâlnit cu președintele SUA, Donald Trump, care a acceptat să acorde Ungariei o derogare de un an de la sancțiunile SUA privind importul de petrol și gaze din Rusia. Acordul a fost considerat un impuls pentru Orbán, care se află la putere de 15 ani, într-o perioadă de incertitudine economică pentru țară. O altă prioritate a lui Orbán în cadrul acestei vizite a fost aceea de a-l convinge pe Donald Trump să viziteze Ungaria pentru o întâlnire cu președintele rus, Vladimir Putin, cu care Orbán a menținut legături, în ciuda nemulțumirii altor guverne europene, potrivit unor surse interne, citate de The Guardian.

UPDATE Vladimir Zelenski, preşedintele Ucrainei, se confruntă cu una dintre cele mai dificile perioade politice de la începutul invaziei ruse. Cel care, în 2019, urca pe valul promisiunilor anticorupţie şi ironiza „tradiţia” furtului la cel mai înalt nivel recunoaşte acum, indirect, că sistemul pe care voia să-l schimbe îl ajunge din urmă, transmite Adevărul. „Poţi deveni preşedinte fără să furi? Întrebarea e retorică, pentru că nimeni nu a încercat până acum”, glumea Zelenski în campania sa. Dar, scrie Andrew Kramer, şeful biroului NYT la Kiev, investigaţiile care zguduie în aceste zile anturajul apropiat al preşedintelui riscă să-i erodeze sprijinul – atât acasă, cât şi în capitalele occidentale. Imaginea liderului de război, până acum greu de clintit, este serios testată. Anchetatorii ucraineni susţin că o reţea infracţională condusă de Timur Mindici, partener de afaceri al lui Zelenski şi coproprietar al studioului „Kvartal 95”, ar fi scos ilegal din compania naţională de energie nucleară aproximativ 100 de milioane de dolari, bani ulterior spălaţi prin diverse scheme. Pe parcursul unei săptămâni, NABU – agenţia anticorupţie – a publicat treptat fragmente din anchetă, inclusiv înregistrări audio şi materiale video montate profesionist. Dezvăluirile au captat atenţia publicului, dar au menţinut suspansul: cât de sus poate ajunge ancheta? Zelenski nu este acuzat direct. El insistă că sprijină „fiecare investigaţie a organelor de drept şi a instituţiilor anticorupţie”. Totuşi, contextul îl vulnerabilizează politic. Vara aceasta, preşedintele a încercat să reducă independenţa anchetatorilor anticorupţie, dar a făcut pasul înapoi după primele proteste de stradă de la debutul războiului, în care oamenii au avertizat că democraţia nu poate fi sacrificată.

UPDATE Ucraina a anunțat că a efectuat un atac asupra transportului feroviar militar al Rusiei, vizând celebra cale ferată Trans-Siberiană care leagă Moscova de Vladivostok. Operațiunea a blocat traficul de echipamente militare pe una dintre principalele rute logistice ale Moscovei și a vizat în special armele și munițiile furnizate de Coreea de Nord, transmite Adevărul. Direcția Principală de Informații a Ucrainei (HUR) a transmis, prin Telegram, că explozia care a avariat calea ferată în regiunea Habarovsk a demonstrat incapacitatea Kremlinului de a asigura securitatea propriilor rute logistice, chiar și la mii de kilometri de front.

UPDATE Rusia se confruntă cu o criză bugetară în toată regula, spun analiștii economici. La începutul lunii octombrie, guvernul rus a publicat proiectul complet al bugetului federal pentru perioada 2026-2028, prezentând prioritățile politice cheie ale președintelui Vladimir Putin pentru următorii ani. În raportul său pentru grupul de reflecție Free Russia Foundation, distribuit către Kyiv Independent, politicianul rus de opoziție Vladimir Milov a afirmat că situația bugetară a Rusiei este departe de a fi „normală”. „Pentru a menține mașina militară a Rusiei în funcțiune în acest fel, este nevoie de mult mai mulți bani - și pur și simplu nu există”, a declarat Milov, care a fost consilier economic al guvernului rus la începutul anilor 2000, pentru Kyiv Independent. 

UPDATE Natalia Khodemchuk, văduva lui Valerii Khodemchuk, prima victimă a catastrofei de la Cernobîl din 1986, a murit la Kiev după ce a suferit răni grave în urma atacului rusesc masiv din noaptea de 14 spre 15 noiembrie. Femeia de 73 de ani a fost grav rănită când o dronă a lovit blocul în care locuia, transmite The Kyiv Independent. Incendiul i-a mistuit complet apartamentul, iar medicii nu au reușit să-i salveze viața. Moartea Nataliei Khodemchuk ridică la șapte numărul persoanelor ucise în atacul cu rachete și drone asupra Kievului din 14 noiembrie, cel puțin alte 36 de persoane fiind rănite, iar pagube au fost raportate în nouă districte ale Capitalei. Președintele Volodimir Zelenski a comentat moartea lui Khodemchuk într-o postare pe X pe 15 noiembrie, numind-o „o nouă tragedie provocată din nou de Kremlin”. „Ucrainenii care au supraviețuit Cernobîlului, care au ajutat la reconstruirea țării după acel dezastru, se confruntă din nou cu pericolul - teroarea unui stat agresor”, a spus Zelenski. „Ucraina are nevoie de sprijin care să salveze vieți: mai multe sisteme de apărare antiaeriană, mai multe capacități de protecție și o hotărâre mai fermă din partea partenerilor noștri. Doar astfel poate fi oprită teroarea rusă și poate fi redat familiilor ucrainene dreptul fundamental la siguranță în propriile lor case”, a adăugat liderul de la Kiev.

UPDATE Trei persoane au fost rănite în Volgograd în urma unui atac cu drone ucrainene, scrie Novaia Gazeta Europe. Potrivit guvernatorul regiunii, Andrei Bocharov, serviciile medicale acordă asistență medicală necesară răniților, viața lor nu este în pericol. Funcționarul a enumerat adresele clădirilor rezidențiale care au fost afectate de atac. Acestea sunt situate în partea de nord sau centrală a orașului. În total, peste noapte au fost doborâte 57 de drone ucrainene deasupra Rusiei, a raportat Ministerul rus al Apărării. Cele mai multe au fost doborâte deasupra teritoriilor regiunilor Samara și Volgograd – 23 și, respectiv, 17.

UPDATE Volodimir Zelenski a solicitat, sâmbătă, sprijin sporit din partea aliaților Ucrainei pentru a salva vieți, subliniind nevoia de sisteme de apărare aeriană, capacități de protecție consolidate și o determinare mai mare din partea partenerilor. Solicitarea vine în contextul atacurilor rusești care au lovit clădiri rezidențiale vineri la Kiev, bilanțul fiind revizuit după decesul unei femei în vârstă internate în spital. „Ucraina are nevoie de sprijin pentru a salva vieţi: mai multe sisteme de apărare aeriană, capacităţi de protecţie consolidate şi o mai mare determinare din partea partenerilor noştri”, a scris președintele Zelenski pe o rețea de socializare.

UPDATE Un nod de relee a fost incendiat după o presupusă operațiune de sabotaj realizată de partizanii pro-ucraineni, Atesh. Operațiunea de sabotaj s-a produs la doar 50 de kiloemtri de linia frontului și „a oprit instantaneu mișcarea trenurilor militare ale ocupanților”, a scris grupul. Având în vedere că linia ferată avariată se află atât de aproape de front, forțele ucrainene au putut să țintească trenurile blocate cu „lovituri precise de rachete și artilerie”. Infrastructura feroviară deteriorată a perturbat temporar și logistica rusă, a raportat grupul, interferând cu livrările de provizii către trupele ruse ocupante din regiunile Herson și Zaporojie.