03 noiembrie 2023, ora 14:03

Serviciul de Informații și Securitate anunță că a deconspirat o operațiune masivă de finanțare tenebră a campaniei electorale a partidului politic „Șansă”, formațiune satelit a partidului Șor, scos în afara legii. Valoarea transferurilor făcute până acum pentru acest partid depășește suma de 90 de milioane de lei. Anunțul a fost făcut de către șeful SIS, Alexandru Musteața, potrivit căruia au fost investigați inclusiv presupușii sponsori de peste hotare, printre care și Igal Shved, despre care au scris și jurnaliștii de la Cutia Neagră PLUS. 

Potrivit lui Musteața, conform datelor analizate de SIS, Șor a creat o rețea organizată și gestionează gruparea criminală care își schimbă numele, dar își continuă activitățile subversive, care au ca scop deturnarea parcursului european aș țării.

Astfel schema este pusă la cale prin intermediul cetățeanului Federației Ruse și a Israelului, Igal Shved, care a contribuit la transferarea a peste 24 milioane de lei. Prin intermediul așa numitor donații, pretinse a fi de la companii din Turcia în Moldova au ajuns peste 40 de milioane de lei, iar prin intermediul persoanelor fizice către companii autohtone au fost transferate peste 7 milioane de lei. Alte  17 milioane au fost transferate pentru coruperea alegătorilor. 

„Acestea sunt doar sume documentate dar estimările arată că este vorba despre sume mult mai mari. A fost confirmat faptul că fondurile date, care au origini din afara țării, în special din Federația Rusă sunt puse la dispoziție exponenților grupului criminal prin proiecte cu scop de camuflare a provenienței și destinației”, a declarat Musteața.

Potrivit SIS,  s-a stabilit că, de fapt, mijloacele bănești din conturile lui Igal Shved deținute în Kazahstan, provin din Federația Rusă, de la de la cetățeanul Republicii Moldova și al Federației Ruse Victor Guțuleac, care are conexiuni strânse cu Ilan Șor și cu un oligarh din Federația Rusă. Guțuleac a fost vizat şi în 2021 în investigații comune pe fapte de spălare a banilor în interesul grupării criminale conduse de Ilan Șor, fiind elucidat ca beneficiar al mijloacelor financiare transferate de cetățeana Federației Ruse Anastasia Dronova, persoană din anturajul lui Andrey Goncharenko, administrator la „Gazprom Invest Iug”, afiliată concernului rus SAP „GAZPROM”, oligarh rus apropiat factorilor de decizie din FR și Serviciile Speciale ale FR. La rândul său, Goncharenko a fost înregistrat ca beneficiar efectiv la „Komaksavia Airport Invest” Ltd, compania fondatoare cu 95% a SRL „Avia Invest”, concesionara Aeroportului Internațional Chișinău, al cărei beneficiar de facto a fost Ilan ȘOR.

Investigațiile au mai arătat că în schemă erau implicați și pretinse companii din Turcia, de unde au fost transferate peste două milioane de euro. Banii au fost blocați. Au fost identificați trei agenți economici din Turcia, doi dintre care au aceeași adresă și același  reprezentant. 

„Au mai  fost identificate cinci cazuri în care persoane fizice  făceau depuneri pe contul unor SRL din țară pentru acordarea și rambursarea unor împrumuturi. Astfel un grup între 4-11 persoane au depus milioane de lei, bani care imediat au fost transferați către alte companii pentru presupuse proiecte în interesul partidului Șansă. Este o schemă în care persoane fizice depun în cont în numerar pe conturi bancare  ale companiilor sume între 80-360 de mii de lei fără prezentarea documentelor de proveniență”, a spus Musteața. 

O altă modalitate de introducere a banilor ilegali sunt prin intermediul cartelelor Pyypl. Potrivit SIS, membrii partidului „Șansă” sunt remunerați nedeclarat pentru activitate electorală prin intermediul acestor carduri.  Aproape 350 de membri ai formațiunii au fost identificați cu astfel de carduri.

04 februarie 2025, ora 20:00

Negocierile de aderare la Uniunea Europeană ar putea să se încheie în patru ani, până la finalizarea mandatului actualei Comisii Europene, în 2029. Acesta este obiectivul autorităților de la Chișinău care este susținut și de UE cu condiția că reformele vor fi implementate în termen. Prezentă la Chișinău, comisara europeană pentru Extindere, Marta Kos, a declarat că Moldova este susținută la cel mai înalt nivel, însă reformele și progresele înregistrate vor fi monitorizate cu maximă atenție.

„Avem un obiectiv ambițios, să finalizăm negocierile de aderare în mandatul actualei Comisii Europene”, a menționat șefa statului, Maia Sandu.

„Eu cred că este posibil ca în perioada mandatului vom ajunge la sfârșitul procesului de negociere. De ce spun asta, pentru că văd cât de implicat este Guvernul să facă tot ce trebuie să facă ca să fie membru al UE”, a punctat comisarul european pentru Extindere, Marta Kos.

Oficialul european a mai declarat că depune eforturi și discută cu Polonia, care deține președinția UE, ca în primăvară să fie deschis primul cluster de negocieri. Tot atunci ar putea veni și prima tranșă în valoare de 360 de milioane de euro din totalul de 1,8 miliarde de euro oferit de UE pentru planul de creștere economică a Moldovei.

„Am discutat cu președinta Sandu despre progresele făcute la reforme și planul de creștere. Parlamentul European negociază ultimele elemente așa că în două sau trei luni vom fi capabili să folosim primele resurse”, a subliniat comisarul european pentru Extindere, Marta Kos.

Oficialul atenționează însă că UE va monitoriza atent progresul reformelor, iar acestea trebuie realizate nu doar pe foaie, ci și în practică, la cel mai înalt nivel. 

„ Promit că voi face totul să vă ajut să vă îndepliniți visul, dar totodată vă promit că voi fi dură cu voi, voi fi dură pentru că reformele sunt necesare și trebuie să vă pregătim ca și celelalte state membre să fie în favoarea aderării voastre”, a menționat comisarul european pentru Extindere, Marta Kos.

Cât despre aderarea țării noastre la UE în condițiile conflictului transnistrean, Koss a spus că:

„Aderarea la UE și soluționarea acestui conflict sunt două procese diferite. Noi nu putem lăsa ca viitorul european al Moldovei să fie „ostatic” în acest conflict. Ceea ce este important este să prevenim decalajul dintre cele două maluri ale Nistrului și să susținem toți cetățenii Moldovei ca să beneficieze de integrarea la UE”.

În toamna anului trecut, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat la Chișinău așa numitul „plan de creștere economică pentru Republica Moldova” care prevede ca UE va investi în Moldova în următorii trei ani suma 1,8 miliarde de euro, dintre care un miliard și jumătate sunt credite acordate în condiții preferențiale, în timp ce restul constituie finanțări nerambursabile.