11 aprilie 2023, ora 15:50

Curtea Constituțională a admis parțial sesizările depuse de deputații socialiști Adrian Lebedinschi și Grigore Novac cu privire la Legea pentru modificarea Codului contravențional al R. Moldova, adoptată în lectura a doua în aprilie 2022, care se referă la interzicerea simbolurilor agresiunii ruse asupra Ucrainei – „V”, „Z” și panglica bicoloră negru – oranj, numită și panglica „Sfântul Gheorghe”. Astfel, judecătorii constituționali au decis că panglica „Sfântului Gheorghe” poate fi purtată, atât timp cât nu promovează acțiunile de agresiune militară al crimelor de război sau crimelor împotriva umanității.

Totodată, Curtea Constituțională a examinat și sesizarea unuia dintre cetățenii amendați.

„Curtea Constituțională a admis parțial sesizările depuse de deputații socialiști Adrian Lebedinschi, dar și sesizarea privind excepția de neconstituționalitate ridicată de domnul Ion Pîntea.

Se declară neconstituțional textul și care pot fi confundate cu acestea din definiția activitate extremistă reglementată de art. 1 din Legea nr. 54 din 21 februarie 2023 privind contracararea activității extremiste.

Se recunosc constituționale art. 365 cu semnul 5 din Codul Contravențional și prevederile art.1 din Legea privind contracararea activității extremiste, care au fost introduse prin lege 102 din 14 aprilie 2022, cu excepția celor menționate în punctul doi din dispozitiv, în măsura în care sunt aplicabile doar pentru faptele comise sau în scopul justificării acțiunilor de agresiune militară al crimelor de război sau crimelor împotriva umanității

Prezenta hotărâre este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac și se publică în Monitorul Oficial”, a declarat președintele Curții Constituționale, Domnica Manole.

Un proiect care prevede interzicerea respectivelor simbolurilor a fost votat în aprilie 2022, în lectura finală de către 53 de deputați PAS.

Potrivit proiectului, se interzice confecționarea, vânzarea, deținerea, în vederea răspândirii, și utilizarea în public a atributelor și simbolurilor ce sunt utilizate în contextul unor acțiuni de agresiune militară, crime de război și crime împotriva umanității, precum și a propagandei sau glorificării acestor acțiuni.

Potrivit proiectului, nerespectarea interdicției prevede amenzi de la 4 500 de lei la 9 000 de lei sau muncă neremunerată în folosul comunității de la 30 până la 60 de ore. În cazul persoanelor juridice sau cu funcții publice amenzile se ridică de la 18 000 de lei la 30 000 de lei.

TV8 l-a contactat pe Adrian Lebedinschi, unul dintre autorii sesizării, pentru a-i solicita comentariul.

„Este o decizie legală. Noi am avertizat majoritatea parlamentară când vota acest amendament că este o prevedere ilegală și necalificată. Curtea ne-a dat nouă crezare”, a menționat Lebedinschi.

04 februarie 2025, ora 20:00

Negocierile de aderare la Uniunea Europeană ar putea să se încheie în patru ani, până la finalizarea mandatului actualei Comisii Europene, în 2029. Acesta este obiectivul autorităților de la Chișinău care este susținut și de UE cu condiția că reformele vor fi implementate în termen. Prezentă la Chișinău, comisara europeană pentru Extindere, Marta Kos, a declarat că Moldova este susținută la cel mai înalt nivel, însă reformele și progresele înregistrate vor fi monitorizate cu maximă atenție.

„Avem un obiectiv ambițios, să finalizăm negocierile de aderare în mandatul actualei Comisii Europene”, a menționat șefa statului, Maia Sandu.

„Eu cred că este posibil ca în perioada mandatului vom ajunge la sfârșitul procesului de negociere. De ce spun asta, pentru că văd cât de implicat este Guvernul să facă tot ce trebuie să facă ca să fie membru al UE”, a punctat comisarul european pentru Extindere, Marta Kos.

Oficialul european a mai declarat că depune eforturi și discută cu Polonia, care deține președinția UE, ca în primăvară să fie deschis primul cluster de negocieri. Tot atunci ar putea veni și prima tranșă în valoare de 360 de milioane de euro din totalul de 1,8 miliarde de euro oferit de UE pentru planul de creștere economică a Moldovei.

„Am discutat cu președinta Sandu despre progresele făcute la reforme și planul de creștere. Parlamentul European negociază ultimele elemente așa că în două sau trei luni vom fi capabili să folosim primele resurse”, a subliniat comisarul european pentru Extindere, Marta Kos.

Oficialul atenționează însă că UE va monitoriza atent progresul reformelor, iar acestea trebuie realizate nu doar pe foaie, ci și în practică, la cel mai înalt nivel. 

„ Promit că voi face totul să vă ajut să vă îndepliniți visul, dar totodată vă promit că voi fi dură cu voi, voi fi dură pentru că reformele sunt necesare și trebuie să vă pregătim ca și celelalte state membre să fie în favoarea aderării voastre”, a menționat comisarul european pentru Extindere, Marta Kos.

Cât despre aderarea țării noastre la UE în condițiile conflictului transnistrean, Koss a spus că:

„Aderarea la UE și soluționarea acestui conflict sunt două procese diferite. Noi nu putem lăsa ca viitorul european al Moldovei să fie „ostatic” în acest conflict. Ceea ce este important este să prevenim decalajul dintre cele două maluri ale Nistrului și să susținem toți cetățenii Moldovei ca să beneficieze de integrarea la UE”.

În toamna anului trecut, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat la Chișinău așa numitul „plan de creștere economică pentru Republica Moldova” care prevede ca UE va investi în Moldova în următorii trei ani suma 1,8 miliarde de euro, dintre care un miliard și jumătate sunt credite acordate în condiții preferențiale, în timp ce restul constituie finanțări nerambursabile.