07 noiembrie 2023, ora 12:08

Astronomii au descoperit cea mai îndepărtată gaură neagră observată vreodată cu ajutorul razelor X, datorită telescoapelor NASA, a anunţat luni agenţia spaţială americană, transmite Xinhua, preluată de Agerpres. Gaura neagră se află într-un stadiu incipient de dezvoltare, care nu a mai fost observat anterior, în care masa sa este similară cu cea a galaxiei gazdă. 

Prin combinarea datelor de la Observatorul cu raze X Chandra al NASA şi de la Telescopul Spaţial James Webb, aparținând de asemenea agenţiei spațiale americane, o echipă de oameni de știință a reuşit să identifice semnătura revelatoare a unei găuri negre, formată la doar 470 de milioane de ani după Big Bang. Acest rezultat ar putea explica modul în care s-au format unele dintre primele găuri negre super-masive din univers, potrivit nasa.gov. 

„Aveam nevoie de Webb pentru a găsi această galaxie remarcabil de îndepărtată şi de Chandra pentru a descoperi gaura ei neagră super-masivă”, a declarat Akos Bogdan de la Centrul de Astrofizică - Harvard & Smithsonian (CfA), autorul principal al studiului, publicat în jurnalul Nature Astronomy, în care sunt descrise aceste rezultate.

„De asemenea, am profitat de o lupă cosmică, ce a amplificat cantitatea de lumină pe care am detectat-o”, a explicat el. Acest efect de mărire este cunoscut sub numele de lentilă gravitațională. Echipa de cercetători a descoperit gaura neagră într-o galaxie numită UHZ1, în direcţia roiului de galaxii Abell 2744, situat la 3,5 miliarde ani-lumină de Pământ. 

Cu toate acestea, potrivit datelor prelevate cu ajutorul telescopului James Webb, galaxia este mult mai îndepărtată decât acest grup, la 13,2 miliarde de ani-lumină de Pământ, când universul avea doar 3% din vârsta sa actuală, potrivit NASA. 

Apoi, două săptămâni de observații cu ajutorul Chandra au relevat prezenţa în această galaxie a unui semnături distincte a unei găuri negre super masive în creştere. Această descoperire este importantă pentru înțelegerea modului în care unele găuri negre super-masive pot atinge mase colosale la scurt timp după Big Bang. Se formează direct din colapsul unor nori masivi de gaz, creând găuri negre cu o greutate cuprinsă între 10.000 şi 100.000 de sori? Sau provin din exploziile primelor stele care au creat găuri negre cu o greutate cuprinsă între doar 10 şi 100 de sori? 

„Există limitări fizice în ceea ce priveşte viteza cu care găurile negre pot creşte după ce s-au format, dar cele care se nasc mai masive au un avans. Este ca şi cum ai planta un puiet, care are nevoie de mai puţin timp pentru a se transforma într-un copac de dimensiuni normale decât dacă ai începe doar cu o sămânţă”, a declarat Andy Goulding de la Universitatea Princeton, citat pe site-ul NASA, coautor al studiului. 

Echipa condusă de Akos Bogdan a găsit dovezi solide conform cărora gaura neagră nou descoperită s-a născut masivă. Se estimează că masa sa este între 10 şi 100 de milioane de sori, pe baza luminozității şi energiei razelor X. Acest interval de masă este similar cu cel al tuturor stelelor din galaxia în care se află, ceea ce contrastează puternic cu găurile negre din centrele galaxiilor din universul apropiat care, de obicei, conțin doar o zecime din masa stelelor galaxiei gazdă. 

Atât masa considerabilă a găurii negre la o vârstă tânără, cât şi cantitatea de raze X pe care o produce şi luminozitatea galaxiei detectate de Webb, sunt în concordanţă cu predicţiile teoretice făcute în 2017 de coautoarea Priyamvada Natarajan de la Universitatea Yale în ceea ce priveşte o "gaură neagră de dimensiuni mari" formată direct din colapsul unui nor imens de gaz. 

„Credem că aceasta este prima detecţie a unei găuri negre foarte mari şi cea mai bună dovadă obţinută până acum conform căreia unele găuri negre se formează din nori masivi de gaz”, a declarat Natarajan. 

„Pentru prima dată observăm o scurtă etapă în care o gaură neagră super-masivă cântăreşte cam cât stelele din galaxia sa, înainte de a rămâne în urmă”, a adăugat specialista. 

Cercetătorii intenţionează să folosească aceste constatări şi alte rezultate dobândite cu ajutorul James Webb şi al altor telescoape pentru a completa o imagine mai amplă a universului timpuriu.

17 decembrie 2024, ora 16:31

Primul tren de mare viteză pe ruta Berlin-Paris a plecat în cursă luni la prânz din capitala Germaniei. Potrivit reprezentanților proiectului, călătoria a durat aproximativ 8 ore, transmite HotNews.

„Deutsche Bahn și SNCF au decis să consolideze relațiile internaționale dintre Franța și Germania. Am înregistrat deja succes în acest sens. Am transportat mai mult de 30 de milioane de pasageri de când am început cooperarea în 2007. Este, așadar, un mare succes și am decis să consolidăm în această zi legătura între Paris și Berlin. Este pentru prima dată când va exista un tren pe timp de zi între cele două capitale ale noastre”, a declarat Jean-Pierre Farandou, CEO al SNCF.

Până la apariția liniei feroviare directe de mare viteză, călătoria între Berlin și Paris dura aproximativ 12 ore și pasagerii erau nevoiți să schimbe mai multe trenuri.

„Până astăzi, era necesar să schimbi trenul, iar noi știm că clienților noștri nu le place acest lucru pentru că există riscul de a nu ajunge la trenul următor și așa mai departe. Prin urmare, ne gândim că vor fi mai mulți clienți în trenuri și, desigur, ne gândim și că unii clienți vor trece de la avion la tren”, susține Anja Schollmann, Director de producție Deutsche Bahn.

Noua legătură Berlin-Paris va fi asigurată de garniturile ICE, trenurile germane de mare viteză, şi nu de TGV-urile franceze. Trenurile cu 444 de locuri disponibile vor pleca zilnic de la Gara de Est din Paris, la ora 11:55 am (9:55 GMT) şi la ora 11:54 din gara principală din Berlin.

Prețul de pornire pentru un bilet la clasa a II-a este de 59 de euro, în timp ce la clasa I, tariful poate ajunge și la 130 de euro, mai scump decât la avion.

În drumul spre destinație, trenul va opri și în orașele Strasbourg, Karlsruhe și Frankfurt.

Anterior, Berlinul şi Parisul erau legate direct doar prin trenuri de noapte, în cazul cărora o călătorie durează aproximativ 14 ore.

Călătoria între Paris şi Berlin, cu o lungime de 1.100 de kilometri, este probabil limita maximă a unei călătorii cu un tren de mare viteză, care să fie şi una atractivă, recunoaşte directorul general de la SNCF. Dincolo de această distanţă trebuie utilizat trenul de noapte, estimează Jean-Pierre Farandou.

De asemenea, o călătorie cu trenul între cele două capitale europene va emite de 100 de ori mai puţin CO2 decât o călătorie cu avionul, conform operatorului feroviar.

Uniunea Europeană mizează pe dublarea traficului internaţional de mare viteză pe continent până în 2030 şi pe triplarea sa până în 2050, pentru a-şi respecta angajamentele climatice. Însă pentru acest lucru va fi nevoie de construirea a 20.000 de kilometri de tren de mare viteză în toată Europa până în 2050.

video: yt/AFP