11 august 2023, ora 23:16

Cele patru persoane care au depus garanții pentru fostul deputat democrat, Vladimir Andronachi, pentru ca acesta să fie eliberat din arest la domiciliu, sunt doi primari din raionul Cahul, starețul unei mănăstiri și un fost director de liceu tot din raionul Cahul. Procuratura Anticorupție evită să dea numele celor patru „garanți”, menționând doar ocupațiile lor. Potrivit procurorilor anticorupție, la cererile celor patru garanți au fost anexate și patru ordine de plată în sumă totală de 22 de mii de lei, depuse pe contul instanței de judecată.

TV8 a reușit să afle cine sunt persoanele care au depus garanții pentru controversatul politician. Am descoperit astfel că trei dintre ei sunt exponenți ai Partidului Democrat și au fost candidați ai formațiunii la localele din anul 2019 și parlamentarele anticipate din 2010. 

Unul dintre cei patru garanți este primarul satului Găvănoasa din raionul Cahul, Vadim Ivanov, care a ocupat fotoliul în urma alegerilor din 2019. 

A „pus cuvântul” pentru Vladimir Andronachi și Nicolae Beju, primarul satului Zîrnești, raionul Cahul.

Ambii primari au participat în cursa electorală pentru alegerile locale din 2019 ca reprezentanți ai Partidului Democrat din Moldova.

Al treilea garant este Ala Gaidar, filolog de profesie, fost director al liceului „Mihai Eminescu” din orașul Cahul. Potrivit PA, Ala Gaidar este deținătoare a Ordinului Gloria Muncii. 

Ala Gaidar s-a regăsit pe lista PDM la alegerile parlamentare anticipate din 2010.

Cea de-a patra persoană care a depus garanție pentru Vladimir Andronachi este starețul Mănăstirii Adormirea Maicii Domnului din satul Căpriana, raionul Strășeni - Arhimandrit Filaret.

Potrivit Procuraturii, în cadrul ședinței de judecată din 8 august, de către partea apărării în interesul inculpatului Andronachi Vladimir a fost formulată o cerere privind înlocuirea măsurii preventive din arestare la domiciliu în garanția personală. În acest sens, partea apărării a prezentat cele patru cereri în scris ale garanților. Decizia instanței a fost pronunțată vineri, 11 august, în persoana judecătorului Gheorghe Bălan. 

Astfel, prin aplicarea de către instanța de judecată în privința inculpatului a măsurii preventive - garanția personală, instanța a pus în sarcina garanților asigurarea unui comportament activ al inculpatului în cadrul procesului penal, inclusiv respectarea ordinii publice şi prezentarea lui când va fi citat de instanța de judecată. Procuratura Anticorupție nu are dreptul și nici nu-i revine obligația de a încuviința și/sau de a monitoriza deplasările inculpatului în afara teritoriului Republicii Moldova.  

Înlocuirea măsurii preventive de arest cu garanția personală presupune că deși este eliberat, Andronachi trebuie să respecte anumite condiții și restricții stabilite de către instanță, iar cei patru garanți se vor asigura că aceste condiții vor fi respectate.

Vladimir Andronachi a ajuns pe mâna autorităților din Republica Moldova pe 2 noiembrie 2022, după ce a fost predat de către Serviciile de Securitate ucrainene, care l-au declarat persoană indezirabilă și l-au expulzat din țară. Despre aceasta a anunțat, atunci, șefa Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, într-un briefing de presă. Andronachi spunea atunci că ar fi fost pus sub învinuire la comandă politică. 

Vladimir Andronachi este unul dintre cei mai controversați politicieni. A fugit din Republica Moldova imediat după alegerile parlamentare câștigate de PAS. 

În luna septembrie 2021, procurorii anticorupție au descins cu percheziții acasă la fostul democrat. Acțiunile au avut loc în cadrul dosarului fraudei bancare, în care Andronachi este cercetat penal. 

Vladimir Andronachi, economist de profesie, deputat în două legislaturi din partea Partidului Democrat, este asociat de opinia publică drept persoană de încredere a oligarhului fugar Vlad Plahotniuc, partener de afaceri cu controversatul deputat fugar Ilan Șor, apropiat din 2020 și de Partidul Socialiștilor și Igor Dodon. Andronachi este acuzat de implicare în scheme imobiliare, energetice, extracție de zăcăminte, export de fier uzat, furtul miliardului.

24 noiembrie 2024, ora 22:10

Deși Procuraturii Anticorupție (PA) i-au fost oferite toate pârghiile necesare pentru a da rezultate, efectul nu este la măsura așteptărilor, consideră ministra Justiției. Invitată la „Cutia Neagră PLUS”, Veronica Mihailov-Moraru a sugerat că PA nu și-a prioritizat corect activitatea și a subliniat că așteptarea principală a societății este să vadă rezultate concrete în combaterea corupției mari.

„Cred că din partea PA, unii din ei sau mă refer la conducere, probabil nu a fost o focusare pe priorități pentru a avea foarte clare obiectivele că pe anumite dosare trebuie neapărat să depunem maximum efort, fiindcă trebuie să recunoaștem cu regret, în spate, noi am avut și cazuri când atenția PA a fost pe alte segmente, ce ține de vetting sau discuții pe marginea sediului. Acestea nu erau impedimente ca ei să-și facă lucrul. Așteptarea majoră a societății era să avem o claritate, finalitate pe corupția mare, aici e marea așteptare să facă curățenie.

Noi avem PA responsabilă de corupția mare, finanțarea ilegală a partidelor, (...), plus la asta nu putem spune că avem niște sentințe de condamnare, fiindcă asta este pe aceste cazuri de corupție care ar fi creat acel sentiment de răspundere și de dreptate. Pe de o parte, legislația a fost modificată, s-au oferit pârghii și se vede că tot nu a fost eficient.”, a spus Veronica Mihailov-Moraru.

Ministra a mai menționat că, în cadrul Consiliului Suprem de Securitate (CSS), s-a discutat necesitatea unei analize pentru a identifica vulnerabilitățile instituționale:

„S-a pus în discuție și în cadrul CSS necesitatea de a pune în discuții cele întâmplate pentru a înțelege unde au fost vulnerabilitățile. Că e vorba de incapacitatea instituțiilor de a preveni și de a lua măsuri necesare, că e vorba de neglijență, rea credință sau e despre altceva. Nu este o concluzie definitivă. Opiniile pot fi diferite, dar cred că opinia majorității totuși arată că ceva nu funcționează bine. Ne uităm după rezultatele așteptate”.

Ministra Justiției a precizat că PA a beneficiat de sprijin din partea Guvernului și a Parlamentului:

„Procuraturii Anticorupție i-au fost oferite toate pârghiile, poate nu pe deplin cum s-a dorit, dar cel puțin toate pârghiile necesare ca să dea rezultate și, respectiv, să-și îndeplinească atribuțiile.

Guvernul a avut acel angajament de a oferi bugetul separat pentru PA. Bugetul separat a fost acordat la începutul anului curent, dar înțeleg că asta cumva a luat prin surprindere, pentru că nu au fost pregătiți ce ține de gestionarea bugetului. După care, Guvernul și Parlamentul au avut obligația, ca urmare a delimitării competențelor, să ofere personal suplimentar. Împreună cu PA, noi am analizat, am făcut și impact financiar, s-au dat 54 de unități de personal, pentru ca PA să-și poată detașa, a avea personal ce ține de ofițeri de investigație, ofițeri de urmărire penală și a angaja specialiști de care avem nevoie. Lucrul acesta s-a întâmplat în februarie anul trecut. Nu știu din care considerente, ulterior, am înțeles că nu a fost aprobată într-un final structura, organigrama nemijlocit ca procuratura să-și facă angajările. Am înțeles că ulterior a fost legat de faptul că la nivel de Procuratura Generală, odată ce a fost adoptată harta judiciară, se dorea să se meargă la pachet.

Din sursele care le-au dat colegii de la PA, ei au spus că au în jur de 13 ofițeri de urmărire penală și 10 sau 12 ofițeri de investigație. Chiar și cu aceștia, oare nu putem face destule urmăriri penale?”

Întrebată despre o posibilă desființare a Procuraturii Anticorupție, Mihailov-Moraru a respins ideea, declarând că preferă să se concentreze pe îmbunătățirea activității instituției:

„Eu personal, până la moment, nu am luat în calcul o asemenea opțiune, mă concentrez să vedem cum eficientizăm activitatea procuraturii. Este foarte ușor să distrugi, dar este mult mai greu să construiești, fiindcă atunci când construiești, provocările apar mai ales când sunt și interese meschine. Poate este mai bine să avem o altă abordare, mai proactivă, fiindcă noi încă nu avem acea maturitate de a comunica și de a găsi soluții proactive. Trebuie să avem o evaluare temeinică și să vedem soluțiile cele mai puțin intruzive și eficiente pe termen scurt și pe termen lung”.

Ministra a mai menționat că nu a participat la discuții privind o eventuală plecare sau demisie a șefei Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin: „Nu cunosc dacă sunt careva planuri în acest sens”.

TV8.md amintește că acum două săptămâni, președinta Maia Sandu a sugerat anumite schimbări la Procuratura Anticorupție, declarând că în activitatea instituției s-a înregistrat un eșec total. În replică, Procuratura Anticorupție a dat vina pe mai multe lipsuri, cum ar fi un sediu corespunzător și deficitul acut de cadre. 

Ulterior, și premierul Dorin Recean a criticat activitatea managementului instituției. Acesta a mai spus că explicațiile Procuraturii Anticorupție cu privire la sediu și lipsa acută de personal nu justifică lipsa rezultatelor. 

Iar președintele Parlamentului, Igor Grosu, a spus că instituția a avut tot sprijinul necondiționat atât legislativ, cât și politic pentru a duce la capăt dosarele de corupție, însă eforturile nu au dat rezultatelor așteptate. Grosu sugerează că șefa de la anticorupție, Veronica Dragalin ar trebui demisă, însă decizia îi aparține Consiliului Superior al Procurorilor.