11 august 2023, ora 21:33

Cu toate că în chestiunea numirii Comitetului Executiv de la Comrat legea este de partea Adunării Populare, acest conflict reprezintă o criză politică nu doar pentru Găgăuzia la nivel local, ci și pentru întreaga țară. De această părere este politologul Laurențiu Pleșca, cercetător științific la Centrul Român de Studii Ruse și analist în cadrul German Marshall Fund of the United States.

„O chestiune este clară, persoana Evgheniei Guțul este contestată de toată lumea. Oficiul ei executiv este contestat de către Adunarea Populară, Guvernul și președinția țării, dar cel mai important partenerii de dezvoltare ai Republicii Moldova, unde ambasadorul UE în Moldova nu dorește să se asocieze cu aceasta. Atunci când Comitetul Executiv al Găgăuziei nu este confirmat de către Adunarea Populară, când calitatea de membru a Guvernului Republicii Moldova nu este confirmată și când singura capacitate pe care o are Guțul este aceea de reprezentantă a partidului declarat neconstituțional - Partidul Șor, președintele acestuia fiind condamnat la închisoare și sancționat la propriu de Uniunea Europeană, practic bașcana aleasă, dar neconfirmată, nu are niciun dram de legitimitate politică”, a declarat analistul politic pentru TV8.md.

Potrivit lui Laurențiu Pleșca, practic există foarte multe dubii în privința dacă aceasta va reprezenta intereselor locuitorilor găgăuzi ori va reprezenta interesele grupului criminal organizat - Șor care deservește interesele Federației Ruse. Astfel, acest conflict dintre Adunarea Populară și echipa partidului neconstituțional Șor duce la o criză nu doar la nivel local ci și consecințe pentru puterea centrală. 

„Este dacă vreți încă un element al separatismului din Republica Moldova, un focar creat artificial pentru a dezbina societatea. Toate aceste proteste cu prezența susținătorilor fictivi ai Șor în susținerea componenței Comitetului Executiv ales de către echipa acestuia nu demonstrează altceva decât că pentru Partidele Șor (blocul ȘOR, Renașterea și Șansa) a început campania electorală pentru alegerile locale din noiembrie. Este încă o mișcare ieftină de PR curată de la Moscova pentru că un conflict între două forțe care își doresc apropierea de Federația Rusă este un spectacol ieftin pentru a duce în eroare alegătorul. Acestă șaradă politică este una regizată cu prezența mai multor actori politici din Republica Moldova și din afară”, a mai menționat politologul.

În context, el accentuează că autoritățile țării trebuie să fie foarte atente la aceste dinamici, pentru că acest focar al instabilității, coruperii politice și intereselor rusești se poate extinde foarte rapid nu doar la Orhei și Comrat, ci și la Bălți, Chișinău și în toată țara. 

„Trebuie să punem capăt insubordonării Găgăuziei față de puterea centrală pentru că Găgăuzia se supune guvernului din Chișinău și legii supreme a țării - Constituția Republicii Moldova”, a conchis analistul politic.

TV8.md amintește că deputații Adunării Populare din Găgăuzia nu au reușit să aprobe nici astăzi Comitetul Executiv, propus de bașcana Evghenia Guțul. Este deja a treia tentativă de numire a Executivului eșuată.

Președintele Adunării Populare a Găgăuziei, Dmitrii Constantinov, a declarat, pentru TV8, că Găgăuzia rămâne în continuare fără Executiv, pentru că bașcana Evghenia Guțul nu a identificat alți candidați în locul celor care nu au fost admiși de Comisia Lingvistică din cadrul Adunării Populare a Găgăuziei. Guțul a insistat pe numirea Comitetului Executiv deja propus

27 decembrie 2025, ora 22:18

Sunt aproape două luni de când Curtea de Conturi a anunțat că a stabilit mai multe nereguli în gestionarea banilor publici la Teleradio-Moldova (TRM). Constatările Curții se referă la cheltuirea neconformă a zeci de milioane de lei. Au urmat consultări parlamentare pe marginea raportului, iar după asta - nimic. În pofida încălcărilor grave constatate de Curtea de Conturi și a altor abuzuri menționate într-o investigație CuSens, conducerea TRM a primit verde la Legislativ să își caute mai departe de lucru. Bună prieteni, haideți să vorbim Verde-n ochi despre banii publici cheltuiți după bunul plac al managementului din dealul Schinoasei și despre duble standarde din Parlament.

Mi-aș fi dorit să nu fi ajuns să fac acest editorial. Nu este tocmai plăcut să vorbești despre neregulile din curtea altor televiziuni. Dar pentru că TRM este plătit din banii publici, cu aproape 200 de milioane de lei pe an, avem obligația să veghem cum sunt cheltuiți banii noștri. Curtea de Conturi spune că a identificat la TRM nu doar lipsă de transparență în cheltuirea banilor, dar și posibile conflicte de interese și un contract de angajare cu totul scandalos al directorului TRM. Dacă ar fi fost demis înainte de termen, Vlad Țurcanu ar fi plecat din funcție cu 1,5 milioane de lei, compensație de concediere, iar dacă și-ar fi dus  mandatul până la capăt, ar fi primit o primă de concediere de 360.000 de lei. Apropo în ultimii doi ani, salariul directorului TRM a crescut aproape de două ori, mai rar asemenea majorări la bugetari. De o plăcere să lucrezi la stat. Vlad Țurcanu a renunțat la prevedere exagerate din contract abia după ce a fost dat în vileag de echipa de audit și i s-a iertat imediat totul. Indulgența Parlamentului față de încălcările managementului de la TRM este de neînțeles.

Este uluitor cu câtă ușurință iartă Legislativul risipa de bani din bugetul de stat dintr-o instituție care i se subordonează. Peste 21 de milioane de lei cheltuiți pentru salarii necoordonate în prealabil de Consiliul de Supraveghere și Dezvoltare. Încă 1 milion cheltuit pentru prime acordate unui grup restrâns de angajați. Peste 13 milioane de lei, cheltuiți pentru procurări netransparente și nejustificate. Au fost constatate neconformități referitoare la lansarea investițiilor pentru construcția noului sediu al TRM. Acest viitor sediu ar urma să mai coste bugetul de stat încă vreo 320 de milioane de lei. 

Dincolo de suspiciunile rezonabile legate de cheltuirea banilor publice, este îngrijorătoare tăcerea Parlamentului față de acuzațiile legate de comportamentul nepotrivit al directorului TRM față de mai mulți angajați. Mulți s-au adresat în judecată și au câștigat procesele. Și nu e vorba doar despre vechii oameni de la Teleradio-Moldova despre care Vlad Țurcanu afirmă că s-ar opune reformelor sale, ci și de oameni noi aduși chiar de el. Ultima directoare de la Moldova 1 a fugit de acolo la doar 3 luni după preluarea funcției. La plecare, a avertizat comisia parlamentară de profil că în cadrul instituției se iau decizii fără consultarea echipei și sunt efectuate cheltuieli mari nejustificate. Dar și acest semnal de alarmă a fost ignorat.

Pentru toate acuzațiile primite, Vlad Țurcanu a avut un răspuns: Este adevărat ca avem și în prezent oameni care acționează în detrimentul instituției ….. rău intenționați

Nu știu cum se explică această miopie a Comisiei parlamentare educație, sport și mass-media față de situația de la Teleradio-Moldova. În pofida criticilor ce au vizat situația de pe interiorul postului public de televiziune, Parlamentul le-a acordat bugete din ce în ce mai mari și chiar acces nelimitat la piața de publicitate TV. 

Apropo, Curtea de Conturi afirmă că cele mai multe nereguli sunt legate tocmai de modul în care managementul TRM cheltuie banii proveniți din publicitate. Un fel de bani de buzunar pentru companie. Bani luați de la televiziunile comerciale care abia leagă tei de curmei pentru a rezista pe o piață total neprietenoasă jurnalismului independent.

Vă spun Verde-n ochi, banii publici nu sunt banii nimănui, cei care îi cheltuie cu nesăbuință ar trebui să răspundă!